Primarul penal din Cojocna reacționează! În trecut a fost condamnat DEFINITIV pentru înșelăciune

Teodor Bucur, primarul din Cojocna, este un personaj care a petrecut mult timp prin sălile de judecată, fiind chiar condamnat, în anul 2014, la trei ani de zile cu suspendare, a reacționat la articolul publicat de Foaiatransilvana.ro.

Bucur spune despre omul de afaceri clujean, că este un ”aventurier” și un ”rupt în cur”, în condițiile în care prin sentința de condamnare, chiar el a fost condamnat să restituie Statului Român suma de 512.000 de lei, suma de bani care nu a plătit-o până la începutul mandatului de primar. Ca o paranteză, la vremea respectivă, șeful Casei de Pensii Cluj, Iacob Moholea se bucura că Bucur a fost ales primar și va avea un venit, care va putea fi poprit pentru recuperarea prejudiciului. ”Noi am demarat demersurile pentru recuperarea prejudiciului stabilit de instanța de judecată, dar cum Teodor Bucur nu avea nimic pe numele său, nici terenuri, nici case, nici salarii, nu am reușit să recuperăm nimic. Niciun leu. Acum, dacă va fi primar vom demara demersurile de poprire a salariului său cu o treime. Am aflat și eu că a fost ales primar și sincer vă spun că m-am mirat că oamenii aleg ceea ce aleg”, spunea în 2016, Moholea.

Revenind la răspunsul primarului cu privire la concesionarea pe o sumă modică a Băilor Cojocna, unui SRL, în condițiile în care contraofertă era de 12 ori mai mare, primarul Bucur este confuz, fiind evident că nu cunoaște prevederile legale în materie și, în consecință nici nu le aplică. ”Concesionarea prin contract a patrimoniului de la Baile Cojocna catre propria firma e pentru consiliul local de fapt o chestiune formala, pe care inca unii consilieri nu o inteleg nici acum. Sau ma rog, poate mimeaza ca nu inteleg fiindca sunt in opozitie cu primarul. Revenind, daca de la bun inceput se hotara concesionarea / inchirierea bailor sarate prin licitatie publica deschisa catre altcineva e clar ca nu se mai infiinta SC Bai Cojocna SRL. Dar consilierii locali au decis in anul 2004 ca patrimoniul comunei nu se instraineaza ci se administreaza prin forte proprii. Ca a fost gospodarita bine sau rau aceasta avere a cojocnenilor de-a lungul acestor ani e intr-adevar discutabil, insa despre asta am mai scris cu alta ocazie”, scrie Bucur.

În continuare, primarul Bucur lansează un atac la persoană împotriva omului de afaceri clujean Andrei Maxim, care a depus contraoferta de 12 ori mai mare decât cea aprobată de primărie. ”Ceea ce e de subliniat e aparitia acestor aventurieri rupti in cur care vin cu oferte naucitoare pentru inchirierea sau concesionarea Bailor Cojocna. Absolut toate firmele lor sunt pe pierdere de ani de zile, sunt fara activitate si fara nici un angajat, multe nu au depus nici un fel de situatii financiare la ANAF. Dar cu toate acestea „ofertele” lor par a fi ale unor barosani cu conturile burdusite, asa arunca in stanga si in dreapta cu miile de euro sau milioanele de lei. Jalnic e ca acesti coate-goale au cativa consilieri locali care le fac jocurile si ii prezinta in sedinte ca fiind cel putin fii de miliardari americani sau nepoti de seici arabi cu sonde de petrol in fundul curtii. Daca ar fi dupa ei le-ar da toata Cojocna pe mana, nu numai baile sarate”, a scris primarul Bucur.

Omul de afaceri, Andrei Maxim a declarat ca va acționa în instanță hotărârea Consiliului Local Cojocna prin care s-a concesionat ilegal Băile Cojocna, unui SRL care a depus o ofertă de concesionare de 25.000 de lei/an, față de 310.000 lei/an, cât a oferit Maxim.

Pentru ce a fost condamnat primarul?

Primarul din Cojocna a fost condamnat definitiv, în anul 2014, pentru înșelăciune, la trei ani de închisoare, cu suspendare, după ce a pus la cale o întreagă rețea prin care bătrânii din Cojocna, și din alte sate din județul Cluj, au primit pensii de refugiați de război.

Concret, Teodor Bucur a fost acuzat de procurorii clujeni că a creat un prejudiciu de 521.000 de lei prin ”rezolvarea” a 63 de dosare de refugiați pentru diferite persoane în vârstă, în urma cărora acestea au beneficiat de pensii de refugiați. Anchetatorii au susținut că Bucur controla mai mulți bătrâni, cu vârste de peste 85 de ani, persoane pe care le ducea în fața unui notar public unde declarau că solicitantul pensiei de refugiat a fost plecat în refugiu, în timpul celui de-al doilea război mondial, și că ei cunoșteau exact acest fapt. Ulterior, declarațiile notariale erau depuse la Casa de Pensii Cluj, care aproba plata pensiei de refugiat, câte 200 de lei pentru fiecare an de refugiu. Astfel, pensia solicitantului creștea și cu 1.000 de lei lună.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *