Cum s-a construit balconul de la Casa de Cultură a Studenților din Cluj! Ideea i-a aparținut tovarășului Andrei Marga

Actuala Casă de Cultură a Studenților din Cluj Napoca, construită după tiparul urbanismului sovietic, nu a avut de la bun început un balcon. Acesta a fost construit, abia după ce tovarășul Andrei Marga, președintele Consiliului Asociației Studenților Comuniști din România, filiala Cluj, a cerut acest lucru, la o plenară din anul 1974.

Evidențele vremii există la Arhivele Statului Cluj și au fost studiate de fostul subprefect de Cluj, Zoltan Gyorke, care a scris o carte extrem de interesantă ”Napoca. O istorie recentă a Clujului”. Dacă citiți această carte veți descoperi faptul că tinerii comuniști au condus Clujul și după 1989, și încă îl conduc. Ne referim aici la Ioan Rus, Ioan Aurel Pop, Andrei Marga, Valentin Cuibus, Emil Boc etc.

Revenind la balconul clădirii Casei de Cultură a Studenților din Cluj Napoca, acesta a fost ”adăugat” abia după ce tovarășul Andrei Marga, fost activist de frunte și ulterior rector al Universității Babeș Bolyai, pentru foarte mulți ani, a cerut acest lucru. ”Încă din 16 februarie 1974, având în vedere proximitatea ”manifestărilor închinate aniversării a 1850 de ani de la atestarea documentară a Clujului ca municipiu”, președintele Consiliului Asociației, Andrei Marga, solicită Comitetului Executiv al UASCR ”să studieze posibilitatea” finanțării amenajării unui ”balcon la primul nivel al corpului central al Casei de Cultură a studenților”. Balconul urma ”să servească drept tribună pentru prezidiu”, inclusiv ”pentru buna desfășurare a acțiunilor de masă ce se organizează în Piața Păcii, cu ocazia vizitelor conducătorilor de partid și de stat, la 1 Mai și 23 August”. Deoarece ”din discuțiile care au avut loc la Comitetul Municipal al PCR a reieșit că există soluții tehnice de amenajare a acestui balcon, …, ”organele locale consideră necesară amenajarea” acestuia”, se arată în Cartea ”Napoca. O istorie recentă a Clujului”.

Până în anul 1956, activităţile cultural-artistice şi distractive ale studenţilor se desfăşurau în cluburile improvizate în modestele spaţii asigurate de fiecare din cele şapte institute de învăţământ superior. Încă din anul 1921, studenţimea clujeană si-a exprimat într-o gazetă locală dorinţa de-a avea o casă de cultură.

Această dorinţă s-a împlinit în anul 1956 când s-a luat o Hotărâre Specială, hotărâre care prevedea crearea de asociaţii studenţeşti şi înfiinţarea în toate centrele universitare a Caselor de Cultură Studenţeşti. Conform acestei Hotărâri, la începutul lunii octombrie 1956 a fost numit un Consiliu provizoriu, format din studenţi şi tinere cadre universitare, care avea ca sarcină şi crearea noii instituţii care se numea Casa de Cultură a Studenţilor. Consiliul provizoriu din Cluj-Napoca a propus în funcţia de director pe asistentul universitar Hodorog Laurenţiu, resposabilul cultural pe Universitatea „Victor Babeş”. Ministerul Învăţământului căruia se subordonau direct Casele de Cultură ale Studenţilor a emis actul oficial de numire a directorului din Cluj-Napoca.

Activităţile Casei de Cultură a Studenţilor au fost inaugurate în 10 februarie 1957, printr-un program de muzică şi umor. Între anii 1957-1959, au fost create formaţii artistice şi cercuri teoretico-practice: ansamblul folcloric, corul mixt, două formaţii de teatru, cercul de recitatori, formaţia de jazz, formaţia de muzică uşoară, formaţia de dans modern, cercul foto, cineclubul, cercul de corespondenţă, cursurile de istoria artei şi cenaclul literar.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *