Numirea ”lăutarului” Nistor în funcția de șef al Filarmonicii Cluj, o mare ABERAȚIE! Un renumit dirijor ia poziție!

Renumitul dirijor român, Gabriel Bebeșelea, unul dintre cei mai talentați, din noua gardă de muzicologi, a luat atitudine împotriva numirii lui Cătălin Nistor, în funcția de director interimar. Nistor este cunoscut mai degrabă ca staroste la nunți și ”lăutar” de ocazie, numirea acestuia în funcția de director interimar fiind aprig contestată

Dirijorul Gabriel Bebeșelea nu s-a ferit să scrie cuvinte grele despre noul director interimar, spunând despre acesta că are dificultăți de exprimare în limba română și că că această numire reprezintă ”o ofensa adusă oricărui muzician onest”.

„Nu mă ascund după deget – numirea directorului interimar al Filarmonicii de Stat “Transilvania” a venit ca o ofensă adusă oricărui muzician onest și cinstit care și-a dedicat viața pentru această artă și această instituție. E o crimă culturală să normalizez prin tăcere o astfel de numire. Este o palmă dată colegilor mei și o lovitură împotriva a ceea ce am realizat împreună în ultimii 4 ani la filarmonica clujeană. Acest lucru se întâmplă cu o lună înainte de aniversarea a 65 de ani de existență a instituției, șubrezind serios imaginea a tot ceea ce au realizat predecesorii noștri, niște coloși muzicali”, scrie dirijorul, referindu-se la numirea lui Nistor, care este membru al Corului Filarmonicii de Stat Transilvania.

”Nu stăpânește limba română”

Numirea lui Cătălin Nistor a fost făcută de către Consiliul Județean Cluj, condus de Alin Tișe, cunoscut și sub porecla ”Tișe, șapte blocuri”, fără nicio consultare publică cu angajații Filarmonicii de Stat Transilvania.

„Nu am absolut nimic personal cu omul care a fost numit în această funcție, dar ne desparte viziunea a tot ceea ce implică profesionalismul și notorietatea culturală. Nu vreau să intru în amănunte sordide și bârfe neconstructive apărute în spațiul public, dar de aici până la a numi în fruntea uneia din cele mai mari, prestigioase, de tradiție și performante instituții de cultură din țară, o persoană care nu stăpânește limba română, este o mare distanță. Deja devine strigător la cer. Și nu e cel mai grav faptul că face parte dintr-o categorie tot mai prezentă, arhetipul ignorantului propulsat în vârful ierarhiei unei scări de valori întoarse cu josul în sus, ci faptul că lipsa sa de studii e vizibilă din primele două cuvinte rostite sau scrise, exemplele fiind deja prezente în spațiul public”, mai scrie dirijorul Bebeșelea.

Un personaj obscur

După un director care a tradus tomuri întregi din trei limbi străine, mai scrie dirijorul Bebeșealea, este inacceptabilă numirea unuia care pare să aibă dificultăți de exprimare elocventă.

„Dar ce are asta cu conducerea unei instituții de cultură? Absolut totul! Cum se poate ca un astfel de personaj obscur să devină peste noapte și pe nepusă masă imaginea unei instituții în care mai bine de 100 dintre subalternii săi au studii aprofundate și competențe deja dovedite, inclusiv în managementul cultural? Sau cum se poate, moralmente vorbind, să devină imaginea unei instituții conduse de mari personalități cu o carieră internațională: Antonin Ciolan, Sigismund Toduță, amintind doar două din numele de rezonanță. Ce competențe manageriale deține această persoană?! Câteva luni la frâiele Școlii Populare de Artă?! Cărei persoane i se pare firesc ca în urma acestei brume de experiență cineva să capete expertiza necesară pentru a conduce una din cele mai importante instituții de cultură din România?!”

Dirijorul mai scrie că nu poate deveni complice, prin tăcere, la acest act comis de cei de la Consiliul Județean Cluj.

„Așadar, nu pot să devin complice prin tăcere. Nu pot să privesc pasiv, pentru că asta ar însemna să girez normalizarea acestei situații absolut inacceptabile. Din păcate acesta e doar un simptom al decăderii morale și profesionale a ultimelor decenii, al inversării scării de valori, aducând aminte de epurarea culturală din perioada desfășurării acțiunii romanului “Cel mai iubit dintre pământeni”, petrecută tot la Cluj-Napoca. Oare lipsa de experiență managerială și de notorietate în lumea culturală, de recunoaștere măcar locală, dacă națională și internațională e prea mult, n-ar părea să motiveze faptul că ne aflăm puși în fața unei unelte, a unei cozi de topor? … Da, este dreptul autorităților să nu se consulte cu angajații în astfel de numiri, dar e datoria lor etică să ia o decizie cu respect față de istoria și renumele instituției, adică să fie numită o persoană de o probitate morală ireproșabilă și mai ales care să fi dovedit măcar o brumă de capacități manageriale demne de o propulsare în astfel de poziție, pe lângă măcar o firimitură de notorietate în cultură … Mi-aș dori ca acest mesaj să ajungă la decidenții politici și să-i determine să renunțe la agende obscure, distructive pentru actul cultural și care riscă să nu se poată remedia decât după generații. Nu mai e vorba doar despre Filarmonica de Stat “Transilvania”, ci despre întreg peisajul cultural din România”, a mai scris dirijorul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *