David Ciceo (foto), directorul general al Aeroportului Internațional Cluj, a acorsat un interviu pentru faimoasa revisă Airport World, în care spune despre activitatea celui de-al doilea cel mai aglomerat aeroport din România, în ultimii doi ani și de ce își pune mari speranțe pentru viitor.
Cât de important este aeroportul dumneavoastră pentru orașul și regiunea pe care o deserviți în ceea ce privește conectivitatea, locurile de muncă și impactul său economic și social?
Aeroportul Internațional Cluj este situat în Cluj-Napoca, un oraș numit „Inima Transilvaniei”, nu doar datorită poziției sale geografice, ci și pentru rolul său în dezvoltarea economică a regiunii, fiind unul dintre cele mai importante centre academice, culturale, industriale și de afaceri din România și al doilea oraș după capitală, București. Fără îndoială, conectivitatea aeriană oferită de Aeroportul Internațional Cluj a avut o influență majoră asupra creșterii turismului, comerțului, investițiilor, productivității și dezvoltării regiunii. Cred că creșterea traficului anual de pasageri de la 36.000 în 1996 la aproape trei milioane în 2019 a contribuit la dezvoltarea regiunii, dar și a orașului.
În 2019, au fost peste 4.000 de locuri de muncă directe și indirecte create de aeroport, iar rolul său ca unul dintre motoarele economice ale regiunii a fost evident, deoarece principalul interes al marilor companii de a investi într-o anumită regiune depinde de infrastructura disponibilă și de conectivitatea aeriană a regiunii respective.
Astfel, printr-o strategie coerentă de redresare, reziliență și dezvoltare, Aeroportul Internațional Cluj va continua să influențeze în mod pozitiv viitorul întregii regiuni.
Cum ați descrie situația actuală a aeroportului în ceea ce privește refacerea acestuia în urma pandemiei COVID?
La fel ca majoritatea aeroporturilor regionale și hub-uri din întreaga lume, ne-am confruntat cu momente dificile la începutul pandemiei, dar am reușit să depășim multe dintre provocările aduse ecosistemului aviatic de criza sanitară și de restricțiile de călătorie care au urmat, printr-un set de acțiuni echilibrate, coerente și reziliente, care au produs efecte imediate. De la reevaluarea planurilor noastre de afaceri și a modului în care ne folosim personalul existent până la programele de sprijin pentru chiriașii și companiile aeriene, cred că am luat toate măsurile pe care le puteam lua pentru a conduce aeroportul prin criză și a-i asigura viitorul pe termen lung.
Chiar dacă pandemia a dus la o scădere fără precedent în ceea ce privește traficul de pasageri, pe parcursul anului 2021 Aeroportul Internațional Cluj a reușit să recupereze 50% din traficul de pasageri de dinaintea pandemiei, depășind media europeană și națională în ceea ce privește recuperarea traficului de pasageri.
Poate cel mai bun lucru pe care îl pot spune este faptul că la sfârșitul anului 2021, ACI Europe a desemnat Aeroportul Internațional Cluj drept cel mai bun aeroport din Europa la categoria aeroporturilor care gestionează mai puțin de 5mppa. Acest premiu prestigios confirmă activitatea de succes a aeroportului în timpul unei crize fără precedent la nivel mondial și confirmă faptul că aeroportul este pe drumul cel bun în ceea ce privește redresarea traficului nostru.
Oportunități pentru aeroportul din Cluj
În mod tradițional, care sunt cele mai mari oportunități/provocări cu care vă confruntați în calitate de aeroport?
Atragerea și păstrarea angajaților buni este o mare provocare, deoarece furnizorii de sisteme de navigație aeriană și companiile aeriene pot oferi salarii mai mari, iar noi nu avem atât de mulți specialiști în aviație în zona noastră. Astfel, angajăm oameni pentru atitudinea lor bună și îi formăm.
Aeroportul Internațional Cluj a cunoscut două decenii de creștere a traficului de pasageri, dezvoltând în același timp infrastructura în diferite etape, iar acest lucru i-a propulsat statutul de aeroport de top la nivel european pentru dimensiunea sa, fiind totodată cel mai important aeroport regional din România.
În afară de provocările aduse de pandemie, principalele provocări cu care ne confruntăm se referă la necesitatea unei infrastructuri mai bune pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite atât companiilor aeriene, cât și pasagerilor, precum și la necesitatea extinderii zonei de captare.
Având în vedere că întregul scenariu al aviației civile s-a schimbat odată cu pandemia, în acest moment prioritatea noastră rămâne redresarea traficului de pasageri, urmată de necesitatea de a ne dezvolta infrastructura, de a crește nivelul de satisfacție al pasagerilor și de a ne putea adapta continuu la industria aviatică în continuă schimbare.
Aeroportul din Cluj Napoca aduce profit
În mod tradițional, aeroportul obține profit?
Cu excepția anului 2020, care, bineînțeles, a fost grav afectat de pandemia COVID-19, aeroportul a înregistrat profit și și-a finanțat operațiunile în proporție de 100 % din 2015.
Activitatea aeronautică rămâne principala noastră sursă de venit, reprezentând între 70 și 80% din veniturile noastre. La fel ca multe aeroporturi, căutăm în mod activ să ne creștem veniturile non-aeronautice, dar nu se dovedește a fi ușor.
Din perspectiva întregii companii, strategia noastră din ultimii ani s-a concentrat mai mult pe utilizarea optimă a forței noastre de muncă și pe protejarea locurilor de muncă, pe reducerea la minimum a cheltuielilor inutile și pe resetarea perspectivelor noastre de afaceri, cu un accent mai mare pe sprijinul acordat companiilor aeriene și pe licitații.
Ce faceți pentru a vă spori veniturile non-aeronautice și este această sarcină mai dificilă pentru dumneavoastră din cauza dimensiunii aeroportului?
Taxele provenite de la facilitățile comerciale, cum ar fi magazinele, restaurantele și birourile, veniturile din publicitate și din parcările auto reprezintă în prezent principala sursă de venituri non-aeronautice pentru Aeroportul Internațional Cluj. Promovăm în mod activ parcarea auto și alte oferte comerciale de la aeroport prin campanii publicitare. Nu există nicio îndoială că creșterea veniturilor non-aeronautice și deschiderea de noi facilități de retail/F&B care să ofere o experiență mai bună pentru pasageri este mai dificilă pentru aeroporturile mici și regionale.
Credeți că aeroporturile mai mari din Europa se confruntă cu aceleași provocări?
Cu toții ne confruntăm cu provocări diferite, iar pandemia a avut un impact mult mai mare asupra nivelurilor de trafic pe aeroporturile centrale, care depind mai mult de zborurile intercontinentale și pe distanțe lungi.
De ce este important ca aeroporturile mici, regionale, să supraviețuiască și să prospere în întreaga lume?
Aeroporturile regionale mici reprezintă sămânța dezvoltării regionale și, prin urmare, trebuie să fie parte integrantă a politicilor regionale pentru regiunile respective, pentru a le permite să prospere și să se dezvolte. Nu este vorba doar de posibilitățile de conexiune oferite de aeroporturi, ci și de perspectiva pe termen lung la nivel regional în ceea ce privește investițiile, comerțul și dezvoltarea turismului. Aeroporturile mici și regionale alimentează, de asemenea, traficul de legătură către hub-urile majore și au o contribuție semnificativă la succesul acestor aeroporturi.
Ce impact au avut transportatorii low-cost asupra aeroportului dumneavoastră?
Transportatorii low-cost au avut un impact extrem de pozitiv asupra funcționării aeroportului, în special de când Wizz Air a început să zboare spre Cluj-Napoca, după ce aderarea României la Uniunea Europeană a dus la liberalizarea pieței de transport aerian. Competitivitatea sporită adusă de operatorii low-cost a impulsionat piața de transport aerian din Cluj, cu beneficii reale pentru pasagerii din zona noastră de influență, care și-au văzut crescute opțiunile de călătorie de-a lungul anilor. Pe măsură ce vremurile se schimbă, trebuie să ținem cont și de noile tendințe, în special de viitoarea hibridizare a companiilor aeriene.
Strategie pentru dezvoltarea aeroportului
Credeți că guvernele locale și naționale apreciază importanța aeroporturilor regionale și, în general, sprijină aeroportul dumneavoastră și aviația?
Nicio realizare nu vine ușor și, chiar dacă viziunea unui aeroport nu se suprapune întotdeauna cu cea a guvernului local sau național, este important să ai o strategie clară și să crezi în proiectele tale, deoarece acest lucru te va ajuta să te inspiri și să îți promovezi viziunea în fața celorlalți.
Dacă ar fi să mă uit în urmă, în 1996, când aeroportul avea 36.000 de pasageri pe an, nu erau atât de mulți oameni care să creadă în abordarea dinamică în ceea ce privește modernizarea și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, dar acea strategie ne-a condus la atingerea unui prag istoric de 2,9 milioane de pasageri în 2019 și a făcut ca Aeroportul Internațional Cluj să fie numit „model de bune practici și aeroport de referință în Europa de Sud-Est”. Aeroporturile regionale sunt cele mai apreciate de comunitatea locală pe care o deservesc. În același timp, aeroporturile locale se pot confrunta cu o concurență acerbă din partea porților vecine.
Cum intenționați să vă dezvoltați aeroportul în următorii cinci până la zece ani?
Clujul a reușit să devină un aeroport regional de referință pentru Europa de Sud-Est pe baza planurilor noastre clare pe termen scurt, mediu și lung. Acest lucru înseamnă că ne propunem să continuăm dezvoltarea infrastructurii cheie a aeroportului pentru a ne asigura că oferim servicii de calitate atât pentru pasageri, cât și pentru companiile aeriene, într-un mediu sigur și securizat.
Pentru a atinge obiectivul de a deservi 7mppa de pasageri până în 2040, vom continua proiectele de extindere a pistei, de construire a unor noi platforme și zone de parcare pentru aeronave și de construire a unui nou terminal de pasageri. După extinderea pistei, peste 10 ani, mă aștept să asistăm la introducerea unui zbor direct din Cluj-Napoca către New York.
Lasă un răspuns