O avocată din Cluj, identificată cu inițialele A.S., este considerată de procurorii DIICOT una dintre piesele centrale ale unei rețele care ar fi introdus droguri în penitenciarele Gherla și Bistrița. Ancheta are ramificații internaționale și a fost declanșată simultan cu percheziții efectuate de procurorii italieni. Am aflat cine este avocata considerată noua „Griselda” a Clujului.
Este pentru prima dată după mulți ani când numele unei avocate din Cluj apare în centrul unui dosar penal de o asemenea anvergură. A.S., un nume cunoscut în mediul juridic local și prezent în trecut în articolele jurnalistului Liviu Alexa, de la ziardecluj.ro, a fost ridicată și dusă la audieri după o operațiune DIICOT desfășurată în trei județe. Anchetatorii spun că ar fi ajutat o grupare specializată în trafic de droguri să opereze nestingherit chiar în interiorul penitenciarelor din Gherla și Bistrița.
Operațiunea nu a fost doar una națională. În același timp, în baza unui ordin european de anchetă, procurorii din Italia au desfășurat trei percheziții domiciliare, vizând punctele de plecare ale drogurilor ce ajungeau în România.
Comunicatul de presă emis arată legăturile dintre traficanții din Cluj și cei din peninsulă erau, potrivit anchetei, mult mai strânse decât se bănuise inițial.
Surse din cadrul conducerii Baroului de Avocați Cluj au declarat pentru Foaia Transilvană că în cursul dimineții de miercuri, procurorii DIICOT au cerut prezența decanului sau a unuia dintre prodecani la percheziția de la locuința avocatei. Aceleași surse ne-au mai declarat că avocata a refuzat.
Acuzată că oferea informații și menținea legătura dintre membrii grupării
Potrivit DIICOT, A.S. ar fi folosit accesul la dosare și informații confidențiale pentru a sprijini membrii grupării. Ar fi transmis date sensibile, ar fi intermediat comunicarea cu deținuții și ar fi asigurat mecanismele prin care substanțele interzise ajungeau în penitenciare.
Ancheta arată că drogurile proveneau în principal din Italia, Spania și Olanda, iar transportatorii le aduceau în țară unde erau distribuite pe mai multe ramificații.
Un segment important era cel din interiorul penitenciarelor Gherla și Bistrița, unde deținuții cu influență reușeau, cu ajutor din exterior, să mențină un flux constant de substanțe.
Cum ar fi funcționat rețeaua cu ramificații în Italia
Procurorii italieni, care au desfășurat perchezițiile simultan cu DIICOT, ar fi identificat zonele din care drogurile porneau spre România. Rețeaua ar fi funcționat prin curieri care transportau pachetele în țară, unde erau preluate și pregătite pentru introducerea în penitenciare.
DIICOT spune că A.S. ar fi avut rolul de „nod de comunicare” al grupării, menținând legătura între membrii din România și cei din Italia. Ea ar fi asigurat, totodată, accesul la anumite date judiciare, folosind profesia de avocat ca acoperire pentru a transmite informații sensibile.
Acuzații: denunțuri fabricate, arme, contracte fictive
În paralel cu traficul de droguri, gruparea ar fi elaborat și alte mecanisme pentru a obține pedepse mai mici sau pentru a confuza autoritățile. Procurorii spun că A.S. ar fi coordonat persoane dispuse contra cost să își asume fapte penale, generând denunțuri fictive privind arme și muniții.
În plus, banii proveniți din trafic ar fi fost „albiți” prin achiziții pe numele altor persoane și prin contracte de lucrări fictive în firme conectate grupării.
Un dosar care lovește în plin sistemul penitenciar și breasla avocaților
Descinderile simultane din România și Italia și rolul atribuit unei avocate aduc dosarul într-o zonă extrem de sensibilă. Penitenciarele Gherla și Bistrița apar din nou în atenție, după nenumărate suspiciuni legate de traficul de substanțe interzise din interior.
Baroul Cluj, la rândul său, se confruntă cu una dintre cele mai dificile situații din ultimii ani, având în vedere amploarea acuzațiilor care planează asupra unei colege active.
S.A. se află în prezent la DIICOT Cluj, unde procurorii decid măsurile preventive.
Un lucru este clar: rețeaua din acest dosar depășește cu mult granițele Clujului și ale României.
Lasă un răspuns