Acum 137 de ani, pe 30 ianuarie 1885, se năștea la Milaș, actualul județ Bistrița-Năsăud, Iuliu Hossu, primul cardinal român, martir al neamului românesc, făuritor al Marii Uniri acum mai bine de un secol!
În semn de omagiu, redăm mai jos povestea lui Iuliu Hossu scrisă de istoricul Ion-Andrei Gherasim
Ca episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, a fost unul din cei mai importanți fruntași români prezenți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, a citit mulțimii adunate la Alba-Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României. A făcut parte, alături de episcopul ortodox Miron Cristea, de Vasile Goldiș și Alexandru Vaida-Voevod, din delegația care a dus și a predat la București Actul Unirii, primului ministru Ionel Brătianu.
Nu trebuie uitate niciodată extraordinarele cuvinte pe care i le-a adresat, în sala Marii Uniri, episcopului Miron Cristea: “ Pe cum ne vedeți aici îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați, pe veci, toți românii! “.
În 1940, în momentul ocupării Ardealului de nord de către Ungaria horthystă, rămâne la Cluj: „Rămân alături de credincioşii mei să le împărtăşesc soarta. Credinţa noastră este viaţa noastră“.
Pentru faptul că nu a cedat presiunii guvernului comunist, care desființase silnic Biserica Greco-Catolică, la 1 decembrie 1948 (adevărat act de batjocură la adresa Marii Uniri) Iuliu Hossu a suferit 22 de ani de detenție (1948-1970), de insulte, bătaie, privațiuni. A plecat la Domnul pe data de 28 mai 1970, la Spitalul Colentina din București. La căpătâiul său s-a aflat episcopul(viitor cardinal) Alexandru Todea.
Lasă un răspuns