Barajul de la Beliș-Fântânele, Cluj, văzut de sus. Este de-a dreptul impresionant

Barajul de la Beliș-Fântânele este una dintre cele mai importante construcții hidrotehnice din Munții Apuseni și una dintre cele mai mari realizări de acest tip din România. Barajul de la Beliș-Fântânele, Cluj, văzut de sus. Este de-a dreptul impresionant

Este amplasat pe cursul superior al râului Someșul Cald, în județul Cluj, barajul are un rol esențial în producerea de energie electrică și în controlul debitelor de apă din zonă. Are o producție anuală estimată la 750 de gigawatti, ceea ce înseamnă consumul unui oraș cu peste 300.000 de gospodării. Inginerii energeticieni, de la Cluj, susțin că în anii mai ploioși, puterea hidrocentralei este cu mult mai mare.

Cunoscut oficial ca Barajul Beliș-Fântânele, obiectivul a fost finalizat la începutul anilor 1970, ca parte a sistemului hidroenergetic din Munții Apuseni.

O lucrare extrem de complexă

Foarte puțini oameni știu că barajul Beliș-Fântânele nu găzduiește efectiv o centrala electrică. Rolul său este de a acumula apa și de a crea diferența de nivel necesară producerii de energie.

Apa din lac este preluată și transportată printr-un tunel de aducțiune săpat în munte, cu o lungime de peste opt kilometri. Prin acest tunel, apa ajunge la Centrala Hidroelectrică Mărișel, amplasată subteran, la câțiva kilometri distanță de baraj.

Aici, forța apei este transformată în energie electrică, după ce aceasta cade controlat, de la 350 de metri, peste paletele turbinelor de producție. La finalul procesului de producție, apa este deversată în aval, pe Someșul Cald, continuându-și cursul natural.

Barajul nu este construit din beton

Barajul este construit din anrocamente – piatră și pământ compactat – cu un nucleu central de argilă care asigură etanșeitatea. Soluția a fost aleasă în funcție de condițiile geologice locale și de disponibilitatea materialelor din zonă.

Construcția are o înălțime de aproximativ 92 de metri și o bază foarte largă, necesară pentru stabilitatea unei astfel de structuri.

Volumul de material utilizat a fost de ordinul milioanelor de metri cubi. Coronamentul barajului este practicabil și oferă o vedere amplă asupra lacului de acumulare și a masivului montan din jur.

Satul scufundat

În anii secetoși, când nivelul apei în baraj scade, din mijlocul lacului își face apariția turla unei biserici ortodoxe. Acolo era satul Beliș, înainte de strămutare, pentru a se putea construi barajul.

Locuitorii au fost mutați pe dealurile din apropiere, iar așezarea veche a fost acoperită de ape. Un simbol al acestui trecut este Biserica de la Giurcuța de Jos, ale cărei ruine devin vizibile în perioadele cu nivel scăzut al lacului.

Pe lângă producția de energie, barajul are un rol important în atenuarea viiturilor pe Someșul Cald. Structura este monitorizată permanent pentru infiltrații și tasări, prin măsurători topografice și senzori specializați, asigurând funcționarea în condiții de siguranță.