În plin scandal al pensiilor speciale, o judecătoare de la Tribunalul Cluj a ales să renunțe la robă și să vorbească sincer despre ce înseamnă, de fapt, să trăiești între lege și conștiință. Când dreptatea devine povară.
Gestul Ruxandrei Piteiu arată că în justiția românească mai există oameni care nu stau pentru privilegii, ci pentru ideea de dreptate.
Când o judecătoare alege să vorbească despre suflet și nu despre beneficii, tot sistemul tresare. Ruxandra Piteiu, magistrat din Cluj, a anunțat că își lasă roba în urmă, printr-un mesaj care a devenit rapid viral și care aduce o perspectivă rară: nu toți cei din justiție rămân pentru salarii sau pensii speciale. Unii rămân pentru ideea de dreptate.
„Mă dezbrac de o haină grea”, a scris ea. O frază simplă, dar încărcată de sens. Într-o perioadă în care România fierbe în discuții despre pensiile speciale și despre privilegiile magistraților, o astfel de declarație capătă greutatea unui manifest.
O plecare care spune mai mult decât un discurs
În postarea sa, Piteiu descrie cu luciditate singurătatea și presiunea din spatele unei profesii idealizate.
„O mască elegantă din care se ridică, fără voie, turnul de fildeș al izolării sociale.” O frază care spune mai mult decât un raport oficial.
Societatea civilă cere, tot mai vocal, tăierea privilegiilor, în timp ce mulți văd în robe doar simbolul pensiilor uriașe. Dar confesiunea Ruxandrei Piteiu arată și cealaltă față: există judecători care au rămas în sistem nu pentru bani, ci pentru sens. Iar când acel echilibru fin între lege și moralitate se rupe, demisia devine un gest de onestitate.
Curajul de a pleca, nu de a tăcea
„Un rol care cere să nu critici, să nu te revolți, să judeci în baza legii, deseori imperfecte”, scrie ea. Cuvinte care pun degetul pe rană într-o justiție adesea acuzată că se apără singură.
La 1 noiembrie, Piteiu va elibera biroul 111. „Cu recunoștință, las în urmă haina de judecător – capitolul închis al formării mele.” Nu e o plecare dintr-un sistem, ci o despărțire de o credință: aceea că dreptatea se mai poate face și cu sufletul, nu doar cu litera rece a legii.
Demisia ei devine, astfel, un mesaj pentru o întreagă breaslă. Există judecători care nu se agață de privilegii, ci aleg să plece atunci când nu mai pot fi liberi în propria conștiință, scrie și clujust.ro, citând mesajul fostei judecătoare, care a renunțat la funcție începând cu data de 1 noiembrie 2025.
Lasă un răspuns