Unul dintre cele mai importante simboluri ale municipiului Cluj Napoca au fost, până în 1989, Băile Someșeni.

Înainte de Revoluție, din goana trenului se puteau zări, în fiecare zi de vară, sute de clujeni care făceau baie la Băile Someșeni, a căror apă era foarte bună și pentru sănătate.

Acum, la Băile Someșeni, dezastrul este total. Bălăriile au pus stăpânire pe fostele bazine, aflate într-o stare avansată de degradare. Singura soluție tehnică care mai poate fi adoptată este demolarea aceastora.
Avocata Gidro s-a luptat pentru reconstruire
Unul dintre proprietarii Băilor Someșeni este cunoscuta avocată Stanca Gidro, din Baroul Cluj.

În ultimii zeci de ani, moștenitoarea s-a luptat cu Primăria Cluj Napoca, chiar și în instanțele de judecată, pentru a i se permite să reconstruciască perla de odinioară a Clujului. Degeaba.

În permamență, în momentul în care Stanca Gidro se apropia de o găsirea unei soluții, care se referă la cooptarea unui investitor important, proiectul pica din cauza Primăriei Cluj Napoca.

Cei care cunosc foarte bine situația, susțin că oficialii Primăriei din Cluj, în afara unor declarații sforăitoare, nu au mișcat un deget pentru reconstruirea Băilor Someșeni.
Trece centura metropolitană peste teren
Băile Someșeni este stațiune balneoclimaterică cu regim strict de protecție pe un areal de 24 de hectare (care include și vechile băi situate pe circa 5 hectare).
Centura metropolitană ar putea complica planurile pentru Băile Someșeni, însă primarul a declarat, după modificarea Planului de Urbanism General că investiția se va face.
Proiectanții susțin că impactul asupra Băilor Someșeni va fi minim, astfel că nici izvoarele, nici nămolul nu vor fi afectate de șantier.
Municipalitatea a propus o serie de întâlniri între părți pentru a se lămuri situația.
Însușirile curative ale nămolului și ale apelor medicinale de la Someșeni erau cunoscute de localnici, dar profesorul Dominic Stanca (proprietarul Spitalului de Obstetrică și Ginecologie) a început să le cerceteze proprietățile în anul 1920. Ulterior, în 1927 să deschidă aici o stațiune balneo-climaterică. Aceasta atrăgea lume din zona Clujului și nu numai.
Lasă un răspuns