Tribunalul Regional Superior din Munchen a dispus continuarea detenției în vederea extrădării prin decizia sa din 16 ianuarie 2024.

Decizia cu privire la admisibilitatea extrădării, adică dacă persoana urmărită, și anume Cătălin Cherecheș, poate fi extrădată în România, a fost din nou amânată.
”Contextul acestei amânări este reprezentat de o contestație a persoanei persecutate, care a fost depusă de avocatul său în termen scurt. Această obiecție urmează să fie examinată de către Parchetul General din Munchen și de către Tribunalul Regional Superior din München. Vă rog să înțelegeți că, în prezent, nu suntem în măsură să furnizăm detalii privind apărarea persoanei urmărite. Din păcate, nu se poate spune încă când se va putea finaliza examinarea”, a comunicat procurorul din Munchen.
Deciziile pronunțate până în prezent de către Tribunalul Regional Superior din Munchen urmează să fie comunicate personal inculpatului.
Din datele de la dosar, acest lucru va fi făcut astăzi de către judecătorul de instrucție al instanței locale.
”Aceasta nu este o audiere publică și nici nu poate decide cu privire la chestiunea detenției, deoarece Tribunalul Regional Superior din Munchen are competență exclusivă în această chestiune”, a mai precizat procurorul din Munchen.
A invocat condițiile de detenție
Primarul fugar din Baia Mare a cerut să nu fie extrădat în România, și a invocat condițiile din închisori, unde deținuții nu au spațiu suficient.
În prezent, la instanța din Germania, Munchen a ajuns și un punct de vedere al Ministeruluide Justiție din România, în care se arată că pentru Cherecheș a fost pregătită o celulă care are toate condițiile prevăzute de lege. De la toaletă, duș și spațiu suficient, de patru metri pătrați.
Primarul din Baia Mare a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare, pentru luare de mită, de judecătorii de la Curtea de Apel din Cluj. După pronunțare, Cherecheș a fugit din România folosind un act al unei rude apropiate.
În prezent, procurorii români au deschis un dosar pe numele acestuia pentru comiterea infracțiunilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, și folosirea unor documente de identitate ale unor altor persoane.
Lasă un răspuns