Ce înseamnă tradiția Sfintei Treimi – marea sărbătoare a creștinătății din a doua zi de Rusalii. Acest praznic al Sfintei Treimi a fost așezat a doua zi după Pogorârea Sfântului Duh, când se descoperă oamenilor și a treia Persoană a Preasfintei Treimi, Sfântul Duh.

Este momentul când menirea de a arăta că mântuirea oamenilor este lucrarea lui Dumnezeu, Unul după ființă, dar care are trei fețe sau ipostasuri, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, arată Agerpres.
Persoanele Sfintei Treimi sunt Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Tatăl este nenăscut și nu are cauză. El este izvorul celorlalte două persoane. Fiul este născut din Tatăl mai înainte de toți vecii, precum se naște cuvântul din minte, iar Duhul Sfânt purcede din Tatăl și Se trimite în lume prin Fiul.
Tradiția Sfintei Treimi
„Gândiți-vă la trei sori care ar fi deopotrivă de mari, deopotrivă de luminoși și ar ieși pe cer deodată și ar fi uniți într-un glob și într-o putere. Cele trei ipostasuri sunt acești trei sori, având aceeași căldură și lumină, aceeași ființă. Gândiți-vă la trei sfeșnice cu trei lumânări în ele, dar luminile lor deopotrivă de mari și luminoase.
Amestecați aceste trei făclii la un loc și veți vedea o singură lumină. Ele sunt unite dar nu amestecate. Iată așa este și cu ipostasurile Presfintei Treimi. Sunt unite împreună în aceeași ființă, dar fiecare ipostas păstrează însușirea sa”, spune Sfântul Cleopa de la Sihăstria.
În privința ipostasurilor Preasfintei Treimi, iată ce spune Sfântul Vasile cel Mare în Epistola 38 către Sfântul Grigore de Nyssa: ‘Un curcubeu care se formează din razele puternice ale soarelui, ce cad asupra unui nor care e plin de apă și de rouă, dă la iveală o mulțime de culori; dar noi vedem că aceste culori se deosebesc, una fiind galbenă, alta albastră, alta roșie, alta portocalie, dar niciodată nu putem înțelege unde se unesc ele și de unde până unde ține galbenul, de unde până unde portocaliul sau verdele; așa se înțeleg și ipostasurile Sfintei Treimi: ele se unesc și se pare că se amestecă. Dar nu, nu se amestecă, ci păstrează fiecare însușirea sa. Dar ființa este una. Și noi nu putem pricepe cât sunt de unite; știm doar atâta: că sunt unite, dar nu se amestecă, și se împart, dar fără să se despartă după ființă’. (‘Predici la praznice împărătești și la sfinții de peste an’)
Lasă un răspuns