Ce mănâncă românii cu adevărat: cereale, carne de porc și legume între obiceiuri și statistici

Când vorbim despre România, imaginarul culinar se leagă imediat de sarmale, ciorbă, mici la grătar și mămăligă. Dar care sunt, cu adevărat, alimentele cel mai des consumate în țară? Ce mănâncă românii cu adevărat

Pentru a răspunde, trebuie să privim datele oficiale, care conturează un profil alimentar unde cerealele rămân centrale, carnea de porc este proteina animală preferată, iar fructele și legumele încă nu ating nivelurile recomandate.

Cereale: „scheletul” dietei zilnice

România este, istoric, o țară a pâinii, a făinurilor și a mămăligii. Cifrele confirmă: potrivit Institutului Național de Statistică (INSSE), în 2023 disponibilitatea medie de cereale și derivate a fost de aproximativ 198,5 kg pe locuitor (în echivalent boabe).

În coșul alimentar domină grâul și secara (circa 157,7 kg de persoană) și porumbul (aproximativ 35 kg), în timp ce orezul se oprește la 5,2 kg.

Aceste valori explică de ce pâinea, pastele și mămăliga rămân piloni ai meselor de zi cu zi, cu impact cultural și nutrițional puternic.

Ponderea cerealelor este influențată și de structura cheltuielilor: alimentele și băuturile nealcoolice încă reprezintă o parte importantă din bugetul familiilor, fapt ce favorizează achiziția de produse de bază cu aport caloric ridicat.

Carne: supremația porcului (și ascensiunea puiului)

La capitolul proteine, carnea de porc este cea mai consumată în România.

Analizele academice bazate pe date INSSE arată că porcul acoperă peste jumătate din consumul de carne, cu aproximativ 38 kg pe cap de locuitor (an de referință 2022).

Carnea de pui ocupă locul secund, cu volume apropiate de 28 kg, înaintea cărnii de vită și a celei de oaie/capră, mult mai marginale.

Porcul are un rol identitar în gastronomie și în sărbători, dar în același timp prețul mai accesibil face ca puiul să câștige teren ca alternativă economică.

Legume și fructe: pași înainte, dar regula „5 pe zi” e departe

Legumele sunt omniprezente în ciorbe și mâncăruri de iarnă (varză, rădăcinoase, murături), în timp ce vara domină roșiile și legumele proaspete.

La fructe, un studiu arată un consum mediu anual de aproximativ 101 kg pe cap de locuitor (2022), cu merele și perele în frunte, urmate de banane și citrice.

Este un nivel comparabil cu alte țări UE, dar nu suficient pentru a atinge frecvența zilnică recomandată.

Dacă ne uităm la frecvență, doar o mică parte dintre români consumă cel puțin 5 porții de fructe și legume pe zi, conform fotografiilor statistice europene.

Această diferență față de recomandările OMS arată un spațiu mare pentru educație nutrițională și politici publice.

Grăsimi pentru gătit: rolul cultural al florii-soarelui

Între grăsimile pentru gătit, România este primul producător de floarea-soarelui din UE, iar acest lucru se reflectă direct în bucătării: uleiul de floarea-soarelui este ingredientul standard pentru prăjeli și tocănițe, având o penetrare masivă la nivel casnic.

Producția locală puternică menține prețurile competitive și consolidează preferința pentru acest tip de ulei.

Cheltuieli alimentare și comportamente de consum

Contextul economic influențează obiceiurile. Familiile române alocă o parte considerabilă din venituri pentru hrană (aproximativ o treime din totalul cheltuielilor lunare), iar achizițiile se fac mai ales din marile rețele comerciale, cu accent pe promoții.

Acest comportament întărește cererea pentru produse de bază (cereale, ulei, carne de pui), în timp ce segmentele premium au o dinamică mai redusă.

Feluri tradiționale, cultură pop și… jocuri video

Relația românilor cu mâncarea nu se limitează la farfurie: ea intră în ritualurile familiale (conservarea fructelor și legumelor acasă), în restaurantele urbane aflate în expansiune și chiar în divertismentul digital.

Sloturile și jocurile video cu tematică culinară folosesc frecvent fructe strălucitoare, dulciuri, grătare și imagini de street-food ca limbaj vizual, un amestec de nostalgie și umor.

Pe platformele în limba română – unde, de exemplu, o tipologie de jocuri similare se poate juca la NetBet (primul site de gambling licențiat în România, L1160651W000195, ONJN, +18) – gastronomia este adesea un pretext pentru misiuni, simboluri sau niveluri; aici mâncarea funcționează mai ales ca iconografie: simplificată, colorată, imediat recognoscibilă.

În sinteză: ce ajunge cel mai des în coș (și pe masă)

• Cerealele și derivatelerămân nucleul caloric: pâine, paste, făină și mămăligă, cu grâu/secara și porumb în top, iar orezul la coadă.
• Carnea de porcdomină la capitolul proteine animale; puiul câștigă teren prin raportul calitate/preț; vita și oaia/capra rămân nișate.
• Legumelesunt baza ciorbelor și murăturilor; fructele ating valori de peste 100 kg anual pe persoană, dar consumul zilnic optim e rar.
• Uleiul de floarea-soareluie cel mai folosit în gătit, în linie cu producția agricolă internă.
• Bugetul alimentarare o pondere ridicată în cheltuielile gospodăriilor, favorizând produsele de bază.

18+ | Joacă Responsabil! | ONJN, L1160651W000195 | onjn.gov.ro