O nouă intervenție a Companiei de Apă Someș scoate la suprafață, la propriu, problema ignorată de prea mulți clujeni: canalizarea orașului este folosită pe post de tomberon. Astfel, consecințele se văd în blocaje, refulări și costuri tot mai mari suportate din buzunarele tuturor.
Canalizarea, „sufocată” de șervețele, textile și resturi solide
Vineri, echipele Companiei de Apă Someș au fost chemate de urgență pe Strada Apei din Gherla, unde conducta principală s-a blocat complet. Cauza? Nimic nou sub soare, dar cu efecte tot mai grave: șervețele umede, textile și tot felul de resturi solide care nu au ce căuta în sistemul de canalizare.
Intervenția a scos la iveală o imagine care devine deja obișnuită pentru angajații operatorului de apă: dopuri uriașe formate din materiale nedizolvabile, înfășurate în jurul conductelor și valvelor, gata oricând să provoace o avarie serioasă.
„Materiale precum șervețele nedizolvabile în apă nu au ce căuta în rețea. Intervenția de azi, 14.11.2025, din Gherla este încă un exemplu al problemelor create de aruncarea necorespunzătoare a unor astfel de obiecte”, au transmis reprezentanții Companiei de Apă Someș.
Potrivit specialiștilor, șervețelele umede, deși promovate ca fiind „flushable”, nu se descompun în apă. De aici până la blocarea unei conducte e doar un pas, mai ales atunci când se combină cu grăsimi, fire textile sau resturi de igienă personală.
Apel către clujeni: canalizarea nu este coș de gunoi
Operatorul clujean avertizează că, pe lângă disconfortul creat locuitorilor, astfel de intervenții repetate cresc costurile de mentenanță și afectează întreaga infrastructură. Refulările pot provoca inundații în subsoluri, revenirea mirosurilor neplăcute și avarii greu de gestionat.
Compania de Apă Someș reamintește consumatorilor ce NU trebuie aruncat niciodată în canalizare: materiale textile, șervețele umede, produse de igienă, resturi menajere sau grăsimi. Toate acestea au un singur loc potrivit — coșul de gunoi, nu vasul de WC.
Reprezentanții companiei spun că fiecare gest contează și că responsabilitatea individuală poate preveni probleme colective: „Un singur obiect aruncat greșit poate părea o nimica toată, dar când sute sau mii de oameni fac același lucru, rețeaua ajunge să cedeze”.
Într-un oraș în continuă creștere, cu o infrastructură tot mai solicitată, apelul este clar: clujenii trebuie să trateze canalizarea cu responsabilitate. Altfel, riscă să plătească scump pentru un obicei aparent nevinovat.
Lasă un răspuns