Cele mai vulnerabile zone în caz de cutremur la Cluj. Cum arată harta seismică

Cu toate că riscul producerii unui cutremur major la nivelul județului Cluj este unul redus, există totuși un studiu care arată care ar fi efectele ce ar putea fi produse în cazul unui asemenea eveniment seismic.

Au fost analizate cele mai predispuse și vulnerabile zone din Cluj la cutremure. 

În urma Planului de Amenajare a Teritoriului Județului Cluj, aceste efecte au fost cauzate de cutremure ar putea consta în avarierea şi/sau prăbuşirea unor clădiri vulnerabile, avarierea şi/sau ieşirea din funcţiune a unor reţele de infrastructură (utilităţi), cedarea unor elemente de relief (versanţi) şi/sau a unor lucrări tehnice (baraje) de pe teritoriul respectiv sau din amonte; avarierea gravă a unor dotări industriale cu surse de mare risc, etc., precum şi de orice alte lanţuri de evenimente negative (incendii, explozii).

Studiul realizat de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială și Consiliul județean Cluj, la nivelul județului Cluj se precizează că „seismele pot declanşa alunecări de teren, tasări şi lichefieri în cazul terenurilor cu caracteristici specifice, condiţiile climatice pot favoriza sau grăbi declanşarea respectivelor efecte”.

În cazul producerii unui eveniment seismic care poate conduce la declanşarea unui accident chimic, nuclear sau a unui incendiu, se vor lua măsuri corespunzătoare prevăzute în planurile de protecţie şi intervenție în cazul de explozii mari, la suprafaţă sau în subteran, accidente chimice şi avarii deosebit de grave la conducte magistrale şi urbane, în planurile de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear şi căderi de obiecte cosmice, respectiv în planurile de protecţie şi intervenţie în caz de incendii în masă.

Zonarea seismică arată, conform studiului, că cea mai expusă la cutremure este partea de nord-est a județului:

Care sunt măsurile și acțiunile de intervenție pentru apărare

• protecţia construcţiilor şi instalaţiilor care includ surse de mare risc pentru colectivităţi umane;
• protecţia capacităţilor constructive şi funcţionale;
• protecţia infrastructurii urbane, cu prioritate pentru protecţia sistemelor-suport necesare serviciilor curente de interes social (reţeaua medico-sanitară, infrastructura sistemului de apărare împotriva incendiilor şi a altor accidente, pompierii, infrastructura sistemului de conducere şi administraţie precum şi infrastructura sistemului informaţional);
• refacerea reţelelor de utilităţi, capacităţilor funcţionale şi a capacităţii operaţionale şi de aprovizionare afectate, pentru revenirea la normal a vieţii social-economice;
  anunţarea populaţiei şi evacuarea populaţiei din imobilele avariate.