CFR Cluj traversează una dintre cele mai vizibile perioade de declin din ultimul deceniu, iar eșecul de la Pitești, 3–0 cu FC Argeș, confirmă un regres care nu mai poate fi ignorat. CFR Cluj se prăbușește în mediocritate.
Este una dintre acele partide în care diferența dintre intenție și execuție a fost uriașă. Argeșenii au profitat de fiecare eroare, în timp ce clujenii au părut blocați în propriile neajunsuri.
Golurile au fost marcate de Ștefan Blănaru, Paul Arnold Garita și Ionuț Șerban, toate venite pe fondul unor greșeli în lanț ale defensivei CFR-ului.
Fiecare reușită a expus o problemă diferită: lentoarea fundașilor, lipsa de reacție pe fazele fixe și un pressing inexistent în zona mediană. Diferența de intensitate a fost vizibilă din primele minute.
O echipă fără ritm și fără reacție
CFR Cluj a intrat pe teren fără plan, fără agresivitate și fără capacitatea de a conecta liniile. Mijlocul a fost depășit constant, iar compartimentul ofensiv a rămas decorativ.
Ocaziile clare au lipsit aproape complet, iar posesia sterilă nu a produs nimic concret. Este o imagine care se repetă în tot mai multe etape: aceea a unei echipe care joacă în contratimp, incapabilă să-și regăsească mecanismele care în trecut o făceau greu de învins.
Problema nu este doar forma sportivă a jucătorilor. Se vede lipsă de încredere, lipsă de direcție și lipsă de lideri. Indiferent de schimbările din primul unsprezece, prestațiile arată la fel: lente, previzibile, lipsite de spirit competitiv.
Semnalul de alarmă pe care clubul nu-l mai poate evita
Înfrângerea de la Pitești nu este un accident izolat, ci încă un episod dintr-o serie în care CFR pierde constant teren în fața adversarilor mai bine organizați. Argeșul a demonstrat exact ceea ce lipsește acum clujenilor: determinare, intensitate și coordonare.
Fără o schimbare majoră de atitudine și fără soluții clare în compartimentele-cheie, CFR Cluj riscă să își piardă complet statutul de echipă de top. Meciul cu FC Argeș a arătat cât de abruptă poate fi coborârea pentru o formație care nu mai găsește nici ritm, nici identitate, nici reacție.
Lasă un răspuns