Cifre alarmante: Care este cea mai tânără mamă din județul Cluj?

Asociația „Salvați Copiii România” a lansat un apel cu privire la mamele minore sub 15 ani, care a arătat că 45% dintre nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din țara noastră.

Cum este povestea mamelor sub 15 ani

Andreea are 15 ani și are deja un băiețel născut prematur, la doar 30 de săptămâni. Corpul fragil al Andreei, prea puțin pregătit pentru a susține o naștere, nu a rezistat unei sarcini până la capăt. De asemenea, lipsa unei nutriții adecvate și lipsa vizitelor la medic din timpul sarcinii au făcut ca Andreea să nască prematur. În situația ei sunt 4 din 10 adolescente care nasc în România, conform unei Analize Salvați Copiii.

Din fericire, Andreea a ajuns la timp la spital pentru a naște și a găsit o echipă de medici pregătiți să o ajute atât pe ea, cât și pe Rareș, care a avut șansa să aibă parte de un incubator care l-a ajutat să se dezvolte. Însă nu toți copiii sunt atât de norocoși să aibă parte de aparatura necesară, la timp. Acum Rareș este pe drumul spre recuperare: atât el, cât și Andreea sunt monitorizați permanent de experții locali Salvați Copiii și beneficiază de toate cele necesare susținerii sănătății nou-născutului și mamei.

Aproape jumătate din nașterile sub 15 ani din UE

România dă aproape jumătate (45%) din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani în Uniunea Europeană. În anul 2020, 731 de fete cu vârsta sub 15 ani au devenit mame, în top fiind județele Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor și Dolj (52) și Brașov (40).

În județul Cluj au fost înregistrate 19 cazuri de tinere care au născut.

Totodată, două din 10 mame adolescente au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut, potrivit celei mai recente anchete realizate de Salvați Copiii România. Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente, ceea ce crește exponențial riscul de prematuritate și de mortalitate infantilă.

53% dintre localitățile din România NU au medici de familie

Mai mult, potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie și multe gravide din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.

În ceea ce privește distribuția pe județe a nașterilor la mame cu vârsta sub 15 ani, potrivit datelor definitive INS pentru 2020, pe primele locuri se situează:

• Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani)
• Bihor (52) și Dolj (52)
• Brașov (40)
• Argeș (29)
• Sibiu (28)
• Bacău (26)
• Constanța (24)
• Satu Mare (23)
• Dâmbovița (22 de fete sub 15 ani au devenit mame în 2020).

Analiza gravidelor

Date relevante pentru analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România:

• 85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină.
• Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală.
• 75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu.
• 4 din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii.
• 80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora.
• 75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani.
• 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.
• 2 din 10 mame minore au mai mult de un copil.
• Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major.
• Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.

Servicii medicale

Date relevate de analiza privind situația accesului gravidelor din comunități defavorizate la servicii medicale:

•  25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală.
• 33% dintre gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide. Lipsa banilor este principalul impediment menționat.
• Doar 4 din 10 gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite.
• Doar 4 din 10 afirmă că au folosit până acum o metodă contraceptivă. În ceea ce privește sursa informațiilor, familia rămâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun că nu au fost informate este în continuare ridicat.
• Vârsta medie la nivelul eșantionului este de 25 de ani. În cazul abandonului școlii, 76% dintre femei renunțaseră la școală înainte de sarcină, 18 în timpul sarcinii iar 7% după naștere.
• 2 din 10 persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei.