Cine a fost prima Regină a României?

Cine a fost prima Regină a României? Aceasta s-a născut pe 29 decembrie 1843 și a decedat pe 18 februarie 1916. Vorbim, așadar, de Regina Elisabeta a României, soția lui Carol I.

În urmă cu 181 de ani, pe 29 decembrie 1843, se năștea în castelul Monrepos din Neuwied, Germania, Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied. Ea a devenit, după căsătoria cu Carol I, Elisabeta, prima Regină a României.

„A fost odată o regină bună, care voia să aline toată suferința pe care o vedea în lume. Dar oricât de mult bine făcea, cu atât mai mult i se părea că lipsurile se adâncesc”, așa își rezuma viața, la persoana a III-a, Regina Elisabeta a României.

A fost și o mare poetă

Regina Elisabeta se semna cu pseudonimul literar Carmen Sylva (Cântecul Pădurii), sub care a scris numeroase lucrări, ea fiind poetă, eseistă, dar şi iniţiatoare a numeroase acte caritabile.

Elisabeta a scris peste o mie de poeme. Dintre acestea, 90 de nuvele, 30 de opere dramatice, patru romane, lucrări cu caracter memorialistic şi basme pentru copii. Ea a fost unul dintre admiratorii sinceri ai poetului Mihai Eminescu, fiind o pasionată cititoare a poemelor lui. Regina şi-a făcut un anturaj de artişti în devenire la momentul respectiv, cum au fost George Enescu sau Elena Văcărescu ori i-a sprijinit financiar, ca în cazurile pictorului Nicolae Grigorescu şi a poetului Vasile Alecsandri.

Implicată în multe acțiuni caritabile

De asemenea, Regina Elisabeta a fost preţuită pentru activitatea şi implicarea ei în acţiuni caritabile. Ea a reuşit, până la finele vieţii sale, să acorde asistenţă medicală şi financiară victimelor Războiului de Independenţă, familiilor nevoiaşe, bolnavilor incurabil. A implicat guvernul României, fie a oferit bani din averea sa personală. A înfiinţat mai multe societăţi filantropice şi naţionale.

În 1909 a luat naştere, din iniţiativa sa, Azilul pentru orbi „Regina Elisabeta” (în Vatra Luminoasă, din Capitală), unde cei cu deficienţe de vedere beneficiau de asistenţă medicală şi socială gratuită.

Regina Elisabeta s-a retras la mănăstirea de la Curtea de Argeş, după decesul regelui Carol I, la 27 septembrie 1914. A încetat din viaţă la 18 februarie 1916, în urma unei duble pneumonii şi a fost înmormântată alături de soţul său.

„A fost cea dintâi regină a României și în același timp, vreme de o jumătate de veac, a fost o amabasadoare în lume a tot ce este românesc. Intelectuală rafinată, cunoscătoare a multor limbi străine, a învățat și limba română și a făcut acest lucru dintr-o dorință de perfecțiune, dar și pentru a se înțelege și a înțelege cât mai deplin pe cei cărora soarta o destinase să le fie în frunte”, a declarat Dan Berindei – Membru al Academiei Române.