Una dintre clădirile emblematice ale municipiului Cluj-Napoca, care ar putea deveni un important obiectiv turistic de belvedere al orașului dacă ar exista viziune, este lăsată în paragină și se distruge pe zi ce trece.
Este vorba despre impozanta clădire a fostei hale agroalimentare a Pieței Mihai Viteazul, un simbol al urbei clujene, dar odată intrat în ea, simți cum te întorci în anii 90. Totul a rămas la fel, nu s-a mai investit nimic în modernizarea clădirii, nici măcar minime servicii de curățenie, iar totul arată dezastruos.
Dacă la etajul I al clădirii încă mai funcționează un magazin chinezesc, la etaleje superioare totul e abandonat, lăsat în paragină, iar igrasia și mizeria sunt la ordinea zilei.
Pereți scorojiți și distruși, tavan care stă să cadă, bucăți de tencuială căzute, geamuri sparte și pline de grafitti, iar totul asezonat și cu miros de jeg, urină și mucegai. Așa arată o clădire simbol a orașului de cinci stele, Cluj-Napoca. Și nimănui nu-i pasă de acest lucru.
Cea mai importantă piață agroalimentară din Cluj-Napoca
La parterul imobilului funcționează în prezent cea mai importantă piața agroalimentară a orașului, recent redeschisă după modernizare, iar mii de clujeni îi trec pragul pentru a-și achiziționa alimente și fructe proaspete de la producători locali.
Foaia Transilvană a vizitat clădirea și redă mai jos câteva imagini care vorbesc de la sine și arată dezastrul în care este lăsată celebra clădire din Piața Mihai Viteazul.
Odată ce urci scările și arunci o privire pe geamurile care nu au mai văzut apă de ani buni, dai de o priveliște asupra întregii zone, dar și spre Catedrala Ortodoxă din Piața Avram Iancu.
Ceasul de pe hală, un simbol al Clujului
Celebra hală agroalimentară are și un ceas uriaș pe acoperiș, care a fost oprit acum 33 de ani la ora 12:07, în timpul Revoluției din 1989, de un electrician curajos care a dorit să marcheze momentul fugii fostului dictator comunist Nicolae Ceașescu. Clujeanul se numește Palko Mate Jozsef și a fost autorul acestui moment istoric al orașului de pe Someș.
”Era un ceas construit de Institutul Politehnic din Cluj Napoca. Orologiul a fost montat pe clădire în 1985, când s-au terminat lucrările, dar era în permanență în întârziere, așa că eu aveam la mine cheia cu care să îl fixez. În 22 decembrie am marcat momentul fugii dictatorului și am oprit timpul în loc”, a povestit Palko Mate Jozsef.
