Tot mai mulți clujeni au început în ultimii ani să descopere mersul pe bicicletă și pasiunea pentru pedalat, astfel că a crescut și interesul comunității pentru dezvoltarea infrastructurii velo din Cluj.

Majoritatea clujenilor preferă bicicletă pentru a se deplasa spre locul de muncă, iar la fiecare sfârșit de săptămână parcurile clujene sunt pline ochi de amatorii sportului pe două roți. Familii cu copii, bunici, tineri sau adulți, cu toții aleg bicicleta ca mijloc de transport alternativ sau pentru relaxare.

O petiție online inițiată în acest sens de către consilierul local Radu Boloveschi a generat un interes foarte mare în rândul pasionaților ciclismului de agrement, fiind semnată de aproape 2000 de clujeni.

Petiția este adresată primarului Emil Boc, dar și primarilor comunelor Florești, Apahida sau Baciu.

Semnatarii cer strategie pe 10 ani pentru dezvoltarea infrastructurii velo

„Noi, semnatarii și semnatarele acestei petiții, vă cerem să adoptați și să implementați o strategie pe 10 ani, pentru dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete pe axa Florești – Cluj-Napoca – Apahida – Baciu.

Vrem să putem folosi bicicleta ca alternativă de transport sigură, din fiecare cartier al municipiului Cluj-Napoca și în Florești, Apahida și Baciu pentru a ajunge la muncă, educație și relaxare. În lipsa unei asemenea strategii, traficul auto va continua să fie prioritar, cauzând poluare toxica și afectând sănătatea noastră și a copiilor noștri.

Strategia trebuie să aibă 3 componente:

1. Rețea de piste de biciclete sigură, directă, coezivă, confortabilă și atractivă.
2. Parcări de biciclete acoperite și sigure în toate zonele rezidențiale, inclusiv cartierele cu blocuri vechi
3. Parcări de biciclete acoperite și sigure în aproprierea instituțiilor publice, de învățământ și culturale”, au arătat inițiatorii acestei petiții.

Avantajele mersului pe bicicletă în Cluj-Napoca

Conform Planului de Mobilitate Urbana pe zona Cluj-Napoca din 2015, bicicleta era folosită doar în proporție de 0.5% pentru deplasările în oraș(1). Cota modală foarte redusă este strâns legată de absența infrastructurii dedicate. Pentru comparație, Copenhaga avea în 2010 o cotă modală de 33% pentru biciclete, Viena iși propunea să ajunga la 10% din deplasările în oraș să fie cu bicicleta având în 2011 o rețea de 1206 km de piste de bicicleta.

Din păcate pistele de bicicletă din Cluj-Napoca și zona metropolitană sunt scurte, neconectate între ele, fără marcaje de siguranță, blocate de mașini parcate și în unele situații amenajate pe trotuare, punând în pericol atât pietonii cât și bicicliștii.

– Mersul pe bicicletă reduce aglomerația în traficul urban, reduce poluarea fonică și emisiile de gaze cu efect de seră și particule PM 2.5;
– Mersul pe bicicletă scade rata de mortalitate şi crește starea de sănătate generală a persoanelor și la nivel de comunitate prin încurajarea unuei vieți active fizic (inclusiv cu economii la bugetele alocate sănătății);(2)
– Mersul pe bicicletă este sănătos și are doar efecte pozitive asupra populației și economiei unui oraș prin încurajarea micilor afaceri conexe cu folosirea bicicletei și reducerea cheltuielilor pentru întreținerea infrastructurii auto.

O strategie pe termen lung pentru infrastructura de biciclete ar duce la creșterea numărului de utilizatori, avantaje economice și creșterea calității sănătății și vieții comunității.

Din Gilău la Bonțida pe bicicletă, pe malul Someșului

Primarul Emil Boc a declarat că municipalitatea clujeană a inițiat demersurile pentru realizarea culoarului de mobilitate urbană velo și pietonal pe malul Someșului de la Gilău până la Bonțida, trecând prin Florești, Cluj-Napoca, Apahida. 

„Avem proiectul acesta foarte consistent din Gilău până la Bonțida, pe malul Someșului, de a pregăti acest culoare de mobilitate velo și pietonal. Noi pe raza municipiului Cluj-Napoca din cei 16 km o treime deja îl avem în diverse faze de studiu, în licitație, de lucru, suntem pregătiți.

Le voi propune primarilor din zona metropolitană și am găsit la toți înțelegere și deschidere să rezerve în planurile urbanistice ale comunelor lor zona din preajma Someșului pe acest culoar de mobilitate urbană velo și pietonal. Și vei avea posibilitatea să mergi așa cum am spus pe bicicletă de la Gilău la Bonțida”, a declarat Boc la un post local.

De asemenea, edilul Clujului a anunțat că viitoarea Centură Metropolitană va avea și 19 km de piste pentru biciclete.

„Vestea bună după dezbaterea publică despre Clujul metropolitan este că la Ministerul Transporturilor și la CNAIR s-a acceptat propunerea de a se realiza piste de biciclete pe trasul Centurii Metropolitane, adică de la barajul din Florești, de la nodul 4 al Centurii până la zona Emersonul, nodul 17, vom avea 19 km de piste de biciclete, făcute după standardele acreditate, adică 1.5 m pentru fiecare sens, plus un metru zonă de protecție, deci cinci metri sunt rezervați pentru pistele de biciclete.

Și pe lângă acești 19 km de piste de biciclete și noi primăria care facem drumurile de legătură vor avea piste de biciclete pe 9.2 km, în total 28 de km de piste”, a mai sustinut Boc.