Clujul are nevoie de spații pentru oameni, nu doar de betoane! Iată o listă cu ce își doresc clujenii pentru o viață mai bună în orașul lor

Prezentat ani la rândul drept orașul tinerilor și capitala festivalurilor din România, Cluj-Napoca rămâne un oraș fără prea multe alternative de petrecere a timpului liber. Dincolo de oraș al inovației și al IT-ului, al mediului universitar, mulți clujeni simt că realitatea din teren nu mai ține pasul cu imaginea de oraș „smart”. Tot mai mulți clujeni susțin că în Cluj nu prea ce face și te plictisești. Pentru că dincolo de malluri, cafenele și restaurante, cetățenii duc lipsă de alternative reale de petrecere a timpului liber, de spații dedicate pasiunilor și comunității, nu doar cele dedicate consumului.

Cluj-Napoca, deficitar la alternative de divertisment

În ultimii ani, Clujul s-a dezvoltat într-un ritm accelerat, însă deseori cu prețul spațiilor dedicate pasiunilor și recreerii. Desființarea Cartodromului din Gheorgheni pentru a face loc Bazei Sportive, un loc emblematic pentru pasionații de mașini și motorsport, a lăsat un gol imens în sufletelor pasionaților de domeniul auto. Pentru mulți tineri și adulți, acel spațiu nu era doar o pistă, ci un loc de socializare, de competiție și de descărcare a adrenalinei în condiții sigure. Aici a fost locul unde generații întregi de clujeni au învățat să conducă un automobil.

„Cartodromul era locul unde îți puteai testa mașina, unde învățai controlul și respectul pentru trafic. Acum, ne rămân doar străzile, ceea ce nu e bine pentru nimeni”, a declarat Alin, un clujean pasionat de mașini și care a crescut practic în zona Cartodromului.

Mulți propun ca Primăria să reînființeze un astfel de spațiu. Să fie un circuit modern pentru iubitorii de motoare, drifturi și automobile. Iar acesta să ofere și o alternativă educativă: cursuri de conducere defensivă, evenimente auto, expoziții tematice.

Cartodromul din Gheorgheni a fost unic în România

Vechiul kartodrom din cartierul Gheorgheni a fost cea mai mare pistă profesionistă de karting construită în România în perioada comunistă. Terenul generos aflat la periferia orașului, în zona cartierului Gheorgheni, a fost dat la începutul anilor ’70 ai secolului trecut în administrarea Automobil Club Român. Directorul ACR de ka acea vreme, Viorel Popa a preluat organizarea lucrărilor și primirea voluntarilor.

Pe lângă specialiștii în construcții de drumuri care asigurau bunul mers al lucrărilor, mulți membri ai ACR au participat voluntar la construirea pistei de karting care putea fi folosită pentru diversele activități ale asociației. Traseul de 1.200 de metri inaugurat în anul 1976, făcea ca pista de la Cluj să fie cea mai generoasă din România. Organizația ACR din Cluj, cu cei peste 7.000 de membri cotizanți era în 1975 una dintre filialele fruntașe din România.

Pe kartodrom se organizau competițiile locale specifice acestui sport, dar și etape ale Campionatului Național de Karting. La un concurs național participau întotdeauna între 50 și 70 de echipaje. Probele erau aceleași, dar erau dozate în funcție de vârstă, categoriile fiind 10 – 12 ani, 12 – 14 ani, 15 – 18 ani și peste 18 ani. Cei mici făceau 2 – 3 ture, în timp ce participanții de peste 18 ani activau în 15 ture. Premiile constau doar în diplome și insigne, nu se ofereau bani sau obiecte de valoare.

În timpul iernii, pe kartodrom se țineau pe lângă orele de conducere și exerciții de inițiere în derapajul controlat. Totul pentru ca șoferii să știe cum să reacționeze în cazul în care conduceau pe drum alunecos. Scopul acestor cursuri era reducerea accidentelor pe timp de iarnă și pregătirea șoferilor pentru situații de mare risc în trafic.

Cultura urbană, sportul și arta au nevoie de spații dedicate

O altă categorie de clujeni care tânjește după un loc al lor sunt artiștii stradali. În lipsa unor ziduri dedicate pentru grafitti legal, multe clădiri istorice reabilitate devin victime ale creativății tinerilor. Un spațiu public pentru street art – o zonă urbană unde artiștii ar putea lucra liber și recunoscut – ar transforma un fenomen perceput drept vandalism într-o formă autentică de expresie artistică.

De asemenea, Clujul are nevoie de un amfiteatru în aer liber, pe modelul Arenelor Romane din București, unde concertele și spectacolele să se desfășoare sub cerul liber, fără a deranja vecinii și fără a depinde mereu de festivaluri mari și costisitoare.

Nu în ultimul rând, un Muzeu al Sportului Clujean ar fi o recunoaștere firească a tradiției locale. Clujul a dat României campioni, echipe legendare și evenimente istorice. Însă, din nefericire,  nu are încă un spațiu care să spună povestea acestor reușite. Performanțele europene ale clubului CFR Cluj, performanțele Universității Cluj,

Clujul are nevoie de mai mult decât infrastructură modernă și blocuri noi. Are nevoie de spații care să adune oamenii, nu doar să-i separe. Un oraș viu este acela care își ascultă locuitorii și le oferă locuri pentru a trăi, nu doar pentru a munci și a consuma. Iar clujenii, din ce în ce mai vocali, cer exact asta: un oraș cu suflet, nu doar cu fațadă.

În prezent, Cluj-Napoca rămâne al doilea pol economic al României și un oraș eminamente universitar. Însă marea problemă pe care o resimt tot mai mulți clujeni e că este deficitar la capitolul divertisment.