Clujul nu mai reușește să atragă turiști, iar orașul de pe Someș se confruntă cu o scădere alarmantă a numărului de vizitatori. Supranumită Capitala neoficială a Transilvaniei, Cluj-Napoca se pare că și-a pierdut strălucirea în turismul românesc.
Orașul festivalurilor, cândva o destinație la mare căutare care atrăgea turiști din toate colțurile lumii cu farmecul său boem și vibe-ul cultural vibrant, pare să fi pierdut din strălucirea care-l făcea un magnet turistic.
Scădere drastică a numărului de turiști la Cluj
Toate datele recente oferite de autoritățile locale indica faptul că interesul turiștilor pentru Cluj este într-o continuă scădere. Iar acest lucru ne face să ridicăm semne de întrebare asupra administrării orașului.
În luna august 2025, numărul total de sosiri în structurile de primire turistică din județul Cluj a fost de doar 69.211, în scădere cu 4,2% față de aceeași lună din 2024. Și poate că această cifră ar fi putut fi trecută cu vederea ca o fluctuație sezonieră, dacă nu era completată de o scădere similară a numărului de înnoptări — cu 4,1% față de august 2024.
Criză în industria ospitalității la Cluj
Această tendință devine cu atât mai îngrijorătoare cu cât Clujul rămâne, practic, dependent de turismul intern: 74% dintre turiștii din august 2025 au fost români. Asta în timp ce turiștii străini au reprezentat doar 26%. Deși, în perioada ianuarie-august 2025, s-a înregistrat o ușoară creștere a numărului total de turiști (cu 0,6% față de aceeași perioadă din 2024), acest avans este aproape nesemnificativ în contextul economic actual și al inflației din industria ospitalității.
Mai mult, deși numărul turiștilor străini a crescut cu 10,3% în primele opt luni ale anului, aceștia reprezintă doar 22,8% din totalul vizitatorilor. Este un procent slab pentru un oraș care își revendică statutul de „capitală neoficială” a Transilvaniei.
Infrastructura turistică stagnează, evenimentele majore (precum festivalurile) nu mai au același impact și au loc doar vara. Astfel, promovarea externă este aproape inexistentă, iar Clujul devine, încet, o destinație de tranzit, nu una de explorat.
Fără o regândire serioasă a strategiei turistice, de la investiții în oferte culturale autentice, până la parteneriate internaționale reale, acest oraș de pe malul Someșului mic riscă să se transforme într-o amintire vagă pe harta turismului românesc.
Lasă un răspuns