Cu o administrație locală dominată de PNL Cluj de 20 de ani, Clujul este un oraș repetent la marile proiecte de infrastructură. Proiectul metroului este în aer, pe șantierul viitorului Spital Regional de Urgență nu lucrează nimeni, Spitalul Pediatric Monobloc nu are finanțare, iar aquapark-ul a rămas la stadiul de promisiune. Și lista poate continua cu proiectele aflate în stadiul de discuție și promisiune.
Clujul adună proiecte grandioase precum colecționarii de timbre rare: frumos colorate, atent aliniate, dar rămase de prea multe ori doar în album.
Cel mai nou exemplu – Parcul de Est, redenumit deja de administrație drept „cel mai mare parc al orașului”, care înainte să existe în realitate prosperă excelent pe hârtie, în documente și în promisiuni.
Miercuri, 29 octombrie 2025, consilierii locali au mai bifat o etapă: aprobarea PUZ-ului pentru aproape 38 de hectare din zona Între Lacuri – Becaș.
Un parc uriaș, împărțit în mai multe bucăți
Oficial, proiectul se va ridica la un cost total estimat la peste 673 de milioane de lei, iar execuția completă ar urma să dureze cel puțin patru ani.
În prima fază, autoritățile se laudă cu amenajarea unei porțiuni de 10 hectare pe valea Becașului, între strada Sopor și Văii Someșeni. În aceasta zonă, primarul Emil Boc spune că „intră imediat la autorizare și licitație”. Formula magică „imediat” e rostită des la Cluj, dar de cele mai multe ori e sinonimă cu „poate, la un moment dat”.
Parcul de Est este împărțit în două faze mari: aproape 38 de hectare în prima etapă, unde intră amenajarea biotopului umed, a Lacului 3 și a grădinilor urbane, iar în faza a doua încă 16 hectare care vor completa tabloul. Multă natură, multă viziune, mult optimism – rămâne de văzut și câtă execuție.
Dotări spectaculoase, dar realitatea… rămâne în teren
Lista cu ce ar trebui să se construiască sună impecabil pe hârtie: pasarele pietonale, piste de biciclete, spații recreative, pavilioane, parcări, săli de sport și evenimente, ba chiar și un teren de fotbal cu gazon hibrid și șase terenuri de tenis.
Toate integrate într-un concept câștigător, „Shifting Natures”, semnat de Metapolis Architects, Studio de Peisaj și Atelier MASS.
Realitatea din zonă e însă alta: o întindere de peste 50 de hectare cu lacuri, vegetație spontană și terenuri amorțite de timp, care așteaptă de ani buni această revitalizare.
Finanțarea europeană de 10 milioane de euro e deja obținută. Însă grosul investiției vine din credite și bugetul local.
Clujenii știu deja povestea: proiectele mari încep cu promisiuni grandioase și planșe spectaculoase.
La Cluj-Napoca, rămâne întrebarea esențială – când va ieși Parcul de Est din hățișul birocratic și va deveni un loc real, nu doar o altă filă din volumul tot mai gros intitulat „Clujul proiectelor pe hârtie”?
Lasă un răspuns