O hotărâre recentă a Marii Camere a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care constată încălcarea libertății de exprimare a fostului judecător Cristi Dănileț, a generat un nou schimb de acuzații în spațiul public. Într-o scrisoare deschisă publicată pe rețelele sociale, Dănileț solicită demisia Liei Savonea din magistratură, criticând rolul acesteia în deciziile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care au stat la baza sancționării sale disciplinare.
Fostul judecător afirmă că hotărârea CEDO confirmă faptul că sancțiunea aplicată în urmă cu câțiva ani a fost nejustificată și contrară standardelor europene privind libertatea de exprimare a magistraților. În acest context, el pune sub semnul întrebării activitatea Liei Savonea, care a deținut funcții-cheie în sistemul judiciar, inclusiv pe cea de membru al CSM și de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Dănileț șterge pe jos cu conducerea CSM
În mesajul său, Cristi Dănileț reamintește angajamentele publice asumate de Lia Savonea în cadrul procedurilor de numire în funcții de conducere, referitoare la independența justiției, meritocrație și respectarea legii. Potrivit acestuia, aceste principii ar fi fost încălcate prin decizia secției disciplinare a CSM de a-l sancționa, decizie la care Savonea ar fi avut un rol direct.
Dănileț susține că hotărârea CEDO, pronunțată la data de 15 decembrie 2025, stabilește fără echivoc că sancțiunea a reprezentat o încălcare a drepturilor sale fundamentale, cu efecte negative asupra parcursului său profesional. El afirmă că decizia respectivă a blocat evoluția carierei sale timp de mai mulți ani și a fost utilizată ulterior ca precedent în alte proceduri disciplinare.
„Doamnă Lia Savonea, atunci când ați candidat ca judecător la Curtea Supremă, ați spus că rolul judecătorului este să respecte legea și să apere drepturile cetățenești. Când ați candidat ca președinte al ÎCCJ, ați spus că vă caracterizează asumarea și responsabilitatea. Iar eu astăzi vă cer în mod public să vă asumați responsabilitatea unei hotărâri greșite date în cazul meu. În urmă cu câțiva ani când ați fost membru în CSM, ați participat în comisia de disciplină care m-a sancționat că am avut două postări pe Facebook prin care atenționam asupra unor derapaje ale unor instituții ale statului, iar dvs. nu mi-ați permit să îmi exercit libertatea de exprimare. Mi-ați încălcat un drept al omului fundamental și nu o spun eu, o spune Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care pe 15 decembrie a sancționat statul român din cauza dumneavoastră.
Arătați-ne tuturor că nu sunteți ipocrită și că ceea ce ați spus atunci o puteți pune în practică acum. Un judecător nu poate fi într-o asemenea funcție dacă încalcă în mod grav drepturile omului, iar soluția sa duce la condamnarea României. Vă cer să părăsiți această funcție și să vă dați demisia din funcția de președinte al Înaltei Curți și din cea de judecător suprem. Mergeți liniștită la pensie să ne faceți un bine tuturor, a declarat Dănileț, într-o postare pe Facebook.
Care sunt concluziile Curții Europene
Cazul analizat de CEDO își are originea într-o sancțiune disciplinară aplicată în 2019, când CSM a decis reducerea salariului lui Cristi Dănileț cu 5%, ca urmare a unor postări pe Facebook considerate nepotrivite pentru statutul de magistrat. Mesajele respective reprezentau reacții la un interviu în care un procuror reclama presiuni politice asupra Justiției, iar una dintre postări a fost interpretată inițial ca instigare la revoltă armată, acuzație respinsă ulterior de instanțe.
În hotărârea sa, CEDO a subliniat că autoritățile române nu au demonstrat existența unei necesități reale pentru restrângerea libertății de exprimare a magistratului, reafirmând dreptul judecătorilor de a participa la dezbateri publice de interes general. De-a lungul carierei sale, Cristi Dănileț a fost exclus de trei ori din magistratură, câștigând de fiecare dată procesele de contestare, iar în ianuarie 2024 s-a pensionat.
În finalul scrisorii deschise, fostul judecător consideră că demisia și retragerea la pensie a Liei Savonea ar reprezenta „singura decizie corectă”, în urma efectelor pe care deciziile adoptate sub conducerea sa le-ar fi avut atât asupra carierei sale, cât și asupra imaginii sistemului judiciar.
Lasă un răspuns