Decizia de joi a Curții de Apel Ploiești, de anulare a deciziei Curții Constituționale a României, care se referă la anularea alegerilor prezidențiale, este una complet ilegală. Cum a încercat Călin Georgescu să se folosească de justiție.
Nici o instanță de judecată din România nu poate anula oricare dintre deciziile CCR, acestea fiind definitive și general obligatorii.
Peste toate aceste aspecte, apar însă trasăturile unui plan foarte bine pus la punct, iar despre acets fapt vorbește chiar fostul judecător Cristi Danileț de la Tribunalul Cluj.
”Începând cu 10 aprilie 2025, pe portal.just.ro, apar înregistrate peste 120 de dosare în care se cere suspendarea și anularea Hotărârii CCR de reluarea a alegerilor. Pârât în toate dosarele este Curtea Constituțională a României”. Uau, cineva așteaptă lozul câștigător, nu?! În cauza de la Curtea de Apel Ploiești, iată dovada „ingineriei judiciare” de care am vorbit postarea anterioară: intuiția imi spune că s-a direcționat dosarul către un anumit judecător”, a scris Cristi Danileț.
Planul este orchestrat din culise de o entitate
Fostul magistrat clujean mai susține că pentru a se eluda sistemul de repartizare aleatorie computerizată, mai multe persoane – care nu au legătură cu dreptul – au introdus aceeași cerere la aceeași instanță (Curtea de Apel Ploiești), în aceeași zi.
”Dosarele s-au inregistrat unul după altul, de la nr 292 la 304. În felul acesta, este de ajuns ca unul singur să ajungă judecătorul „preferat”. De ce Ploiești si nu București? De ce nu s-au reunit toate aceste dosare care vizează același obiect? De ce in aceeași zi pe aceeași problemă de drept un complet spune că e albă și altul că e neagră, in timp ce alte complete amână cauza sau nu publică soluția? Ei, sunt multe întrebări la care cineva din interior ar trebui să răspundă dacă Inspecția se va ocupa. Deocamdata, cei care ne pricepem, înțelegem”, susține Cristi Danileț.
Ingineria judiciară
Un alt jurist din Iași, Sorin Simon vorbește despre o inginerie juridică. Este, de fapt un semn că în justiție, faza cu direcționarea dosarelor spre un anumit complet este foarte posibilă.
”Din punctul meu de vedere, introducerea simultană a acestor cereri indică o acțiune premeditata prin care s-a urmărit ca cel puțin unul din dosare să ajungă la “completul potrivit” prin repartizarea aleatorie. Înclin să cred ca ne aflăm în fața unui nou asalt la adresa statului de drept, atac care face parte din același război hibrid declansat la sfârșitul anului trecut”, a scris Simon.
Pe rolul Curții de Apel Ploiești, culmea există mai multe dosare cu același obiect. Acestea trebuiau conexate în unul singur, iar soluția să fie unică pentru toate aceste cereri.
Ceea ce s-a întâmplat la Ploiești este un semn că lucrurile în Justiția din România, scârțâie urât de tot.
Lasă un răspuns