La scurt timp după ce Nicolae Ceaușescu a plecat forțat din clădirea Comitetului Central, armata a preluat puterea. Cum arăta buncărul lui Ceaușescu.
O filmare inedită din decembrie 1989, surprinde locul și modul cum arăta buncărul soților Ceaușescu.
Câțiva militari și civili intră în buncăr, după ce coboară cu un lift. Acolo existau câțiva angajați, probabil de la Securitatea Statului. Un congelator era plin cu carne, ceea ce la vremea respectivă era un lucru foarte rar. De asemenea, cei care păzeazu buncărul aveau portocale și beau pepsi. Toate aceste lucruri nu se par acum banale dar la momentul respectiv mulți români ar fi făcu moarte de om pentru ele.
Sub fostul CC exista mai multe căi de acces, la nivelul subsolului doi. În decembrie 1989, tunelul care era liber, accesat cu un lift personal ,și care ar fi trebuit să-i asigure ieșirea lui Ceaușescu trecea pe sub CC, CC-UTC, Bdul Magheru, Intercontinental și făcea legatura cu tunelurile tehnice de lângă stația de metrou de la Universitate.
Nu este un secret că majoritatea stațiilor de metrou au fost astfel construite încât să poată fi folosite ca adăposturi antiatomice.
Sub tunelul propriu – zis exista o rețea de buncăre și tuneluri mai mici, tehnice, care sunt ca un paienjenis sub București. Prin aceste tuneluri se poate circula comod cu un anumit mijloc de transport electric.
Se putea ajunge, urmând paralel traseul metroului, pâna la Palatul Primăverii unde exista un buncăr central, de coordonare strategică.
Tunelurile secrete de sub București. Cum arăta buncărul lui Ceaușescu
Arhitectul Camil Roguski a povestit faptul că pe sub București există mai multe tuneluri. Prin acestea, Ceaușescu se putea deplasa foarte ușor dintr-un loc în altul.
”Nu circula ca toţi oamenii, pe stradă, mergea prin tunel, pe sub pământ. Avea traseu subteran de la Comitetul Central de-atunci şi până la Sala Palatului. Cum arăta buncărul lui Ceaușescu.
Prin aceste tuneluri se poate circula comod cu un anumit mijloc de transport electric. Se putea ajunge, urmând paralel traseul metroului, pâna la Palatul Primăverii unde există un buncăr central, de coordonare strategică.
Din acest buncăr, legătura era un tunel secret la care a lucrat, timp de trei ani, prin anii ’80, o echipă de mineri de la Petrila. Legătura subterană ajungea la o amenajare de la Lacul Herăstrău unde există permanent o salupă rapidă pregătită să-l transporte pe un alt mal şi unde aştepta o maşină cu destinaţia Clinceni – aerodrom. Dacă Ceauşescu ajungea în subteranele de sub CC, avea posibilitatea să ajungă, foarte uşor şi rapid, în orice punct de la periferia capitalei”, a precizat Roguski.
Lasă un răspuns