Doliu la Mănăstirea Niculae, după ce unul dintre cei mai apreciați artiști și unul dintre preoții de suflet ai lăcașului de cult din județul Cluj, Ilarion Mureșan, a trecut la cele veșnice. Acesta a fost Arhidiaconul iconar al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului de la Nicula și a fost bine-cunoscut comunității științifice și artistice din România, fiind cel mai însemnat reprezentant al centrului de pictură de la Nicula din ultima jumătate de veac.
Părintele Ilarion a împlinit 80 de ani anul trecut și a avut aproape 6000 de icoane pictate, dintre care peste 100 sunt în incinta Mănăstirii Nicula. A aparticipat la numeroase expoziții naționale și internaționale cu lucrările sale, fiind realizat un dosar către Ministerul Culturii pentru a-i fi acordat titlul de Tezaur Uman Viu.
La începutul verii 2022 a fost sărbătorit la Cluj-Napoca, la împlinirea celor 80 de ani de viață și zeci de ani de activitate artistică, printr-o expoziție retrospectivă și un album aniversar, realizate de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, împreună cu Mitropolia Clujului și Mănăstirea Nicula. Totodată, a desfășurat ample acțiuni de cercetare in parteneriat cu Casa de Cultură a Studenților, director Flavius Milășan, instituție de cultură care a acordat o atenție deosebită activității Părintelui Ilarion. În această primăvară s-a depus la Ministerul Culturii un dosar pentru ca părintelui Ilarion să îi fie acordat titlul de Tezaur Uman Viu.
Contribuția sa decisivă în a reînnoda, a reactiva meșteșugul pictării icoanelor pe sticlă la Nicula a fost recunoscută în țară și în străinătate, prin numeroasele volume dedicate, diplome primite, dar și expoziții care i-au fost organizate.
Cine a fost părintele Ilarion
Părintele arhidiacon Ilarion s-a născut sub numele de Ion Mureșan, pe 16 februarie 1942, într-o familie de țărani din satul Breaza, pe plaiurile bistrițene. Pe pereții casei părintești a descoperit primele icoane pe sticlă, ce aparțineau școlii de pictură de la Nicula. În 1962 a intrat în mănăstirea de la Nicula, unde a găsit izvoade, însă numai patru vechi icoane pe sticlă. Ulterior, a fost acceptat oficial în obștea mănăstirii, primind numele de Ilarion. Tot aici l-a cunoscut pe ilustrul prof. univ. Ion Apostol Popescu, care a studiat fenomenul pictării la Nicula și care l-a încurajat să înceapă să picteze icoane specifice centrului, îndrumându-l constant în această direcție. Astfel, a început să copieze icoane de factură niculeană, folosind vechi izvoade din secolele XVIII-XIX, având ca model vechile icoane pe sticlă păstrate în mănăstire, dar și în sat.
După ce și-a înjghebat primul atelier în 1972, a pictat constant. A prins drag să picteze icoane pe dosul „glajei”, a făcut-o cu talent și tenacitate, respectând stilul și cromatica vechilor pictori țărani care, prin creația lor, au dat acestui sat marca de centru de pictură. A realizat și icoane în care și-a dezvoltat un stil personal, însă majoritatea operelor sale sunt cele de reproducere a vechilor modele specifice centrului Nicula.
Părintele arhidiacon Ilarion a reprodus aproximativ 40 de teme. Majoritatea au fost zugrăvite în două, trei, sau chiar mai multe variante, aşa cum făceau şi vechii iconari de la Nicula. În cei aproape 50 de ani de creație artistică, a realizat în jur de 200 de icoane pe an, rezultând aproape 6.000 de icoane pictate. Dintre ele, puțin peste 100 se găsesc acum în mănăstire, restul făcând parte din diverse colecții muzeale sau personale din țară și străinătate.
Dintre numeroasele invitații primite pentru a-și prezenta icoanele, se remarcă cele venite de la Consulatul României la New York, în 1997, Patriarhiei Române din București, în 2002, sau expoziția aniversară, cuprinzând 80 de icoane, din vara anului 2022, la Cluj-Napoca.
În perioada 1990-2000, monahul iconar Ilarion Mureșan a călătorit pentru expoziții și susținere de ateliere de pictură în: Franța, Germania, Elveția, Italia, Austria, Canada și SUA. După 2000, s-a concentrat pe transmiterea meșteșugului pictării pe sticlă către ucenicii care veneau tot din mediul monastic.
În tinerețe și-a dovedit vocația de a colecționa și a recupera valori, printr-o campanie asiduă de deplasări în teren, înapoi în vatra satelor, de unde a reușit să adune pentru patrimoniul mănăstirii, vechi icoane pe lemn și sticlă. De la cele 10 piese vechi pe lemn și sticlă găsite în așezământ în 1962, colecția mănăstirii a ajuns, după 10 ani, la peste 700 astfel de valoroase piese. După pierderea lor, în incendiul din 1973, părintele a reluat campania.
Numeroasele expoziții naționale și internaționale din palmares, filmele etnografice sau diplomele obținute, toate creionează portretul unui iconar remarcabil. Se adaugă volumele și articolele de specialitate, semnate de: Maria Bocșe, Gheorghe Arion, Marcel Muntean, Ioan Podea sau Ioan Bizău, care îi recunosc astfel rolul esențial de a relua și continua tradiția pictării pe sticlă la Nicula.
Dumnezeu să-l odihnească!
Lasă un răspuns