În contextul în care Australia a devenit primul stat din lume care impune o vârstă minimă pentru accesul la platformele sociale, ministrul Educației, Daniel David, susține că România trebuie să deschidă urgent o discuție despre protecția adolescenților în mediul digital.
În locul interdicțiilor radicale, oficialul mizează pe un control parental mai puternic, văzut drept soluția „de mijloc” pentru a preveni riscurile ascunse ale rețelelor sociale.
Australia dă tonul în protejarea minorilor online
Decizia Australiei de a bloca accesul copiilor sub 16 ani la platforme precum TikTok, Instagram sau YouTube a stârnit ecouri puternice la nivel global.
Măsura, considerată istorică, va duce la dezactivarea a peste un milion de conturi aparținând utilizatorilor prea tineri pentru standardele nou impuse. Prin această intervenție, autoritățile australiene încearcă să limiteze expunerea minorilor la conținut dăunător, dezinformare, presiune socială și riscurile tot mai grave asociate sănătății mintale.
Întrebat dacă România ar trebui să ia în calcul o abordare similară, ministrul Educației, Daniel David, a recunoscut că ideea merită discutată și în spațiul public autohton. Deși Australia nu a introdus încă sancțiuni clare pentru nerespectarea regulii, exemplul său ar putea fi un punct de plecare pentru statele care caută soluții eficiente la dependența digitală a copiilor.
Daniel David: „Condiția esențială este implicarea părinților”
Cu toate acestea, ministrul consideră că o interdicție totală ar putea avea efecte invers decât cele dorite. Adolescenții, spune el, sunt predispuși să ocolească regulile — uneori cu ingeniozitate — iar în lipsa unui cadru de monitorizare, riscurile ar putea deveni mai mari decât înainte.
„Atitudinea mea este mai degrabă să avem un control parental foarte serios pentru aceste lucruri, mai ales în zona adolescenței”, a subliniat Daniel David.
În opinia sa, părinții trebuie să fie primii care înțeleg, verifică și reglementează timpul și modul în care copiii interacționează cu rețelele sociale.
El avertizează că simpla interdicție poate alimenta tentația de a încălca regulile, motiv pentru care soluția optimă ar fi un „control parental mai puternic”, implementat simultan cu o discuție națională despre nevoile reale ale generației tinere în mediul digital.
Într-o lume în care tehnologia evoluează mai rapid decât regulile care încearcă să o țină sub control, România se află în fața unei decizii importante: restricții dure sau responsabilizare activă a părinților? Ministrul Educației pare să mizeze pe cea de-a doua variantă, una care pune familia în centrul protecției online a copiilor.
Lasă un răspuns