Sâmbătă dimineața, satul Băbuțiu din comuna Vultureni s-a trezit altfel decât într-o zi obișnuită de toamnă. Festivalul Silvoiței 2025.
Aerul curat de pe dealuri s-a amestecat cu miros de ceaun, cu aroma dulce a prunelor fierte la foc mic și cu râsetele copiilor care alergau de colo-colo.
Festivalul Silvoiței – ediția a VII-a și-a deschis porțile, atrăgând câteva mii de oameni încă din prima zi, veniți din Cluj, din satele vecine și chiar din județele învecinate.
Silvoița – dulceața copilăriei
În mijlocul locului, borcanele pline cu silvoiță străluceau la soare. Aburul care se ridica din tuciuri îmbia vizitatorii să se apropie, iar lingurile de lemn mestecau încet, ca odinioară în curțile bunicilor.
„Asta e dulceața copilăriei mele. Îmi aduce aminte de serile de toamnă când bunica stătea lângă foc și mesteca ore în șir, să nu se prindă. Și mirosul… exact același”, povestește Maria, o vizitatoare venită cu familia din Cluj-Napoca.
Pe lângă silvoiță, mesele au fost pline de bunătăți: sarmale în foi de varză, plăcinte aburinde, gulaș gătit la ceaun și pâine de casă cu coajă crocantă.
Producătorii locali au adus miere, siropuri naturale, brânzeturi și legume culese cu o zi înainte – o adevărată piață a toamnei.
Concursuri rustice – haz și voie bună
La câțiva pași de zona de foodcourt, spectatorii aplaudau și râdeau în hohote: începea concursul de alergat pe baloți.
Copiii țopăiau cu picioarele goale pe paie, iar părinții filmau entuziaști. Puțin mai târziu, cei mai curajoși s-au înscris la cursa cu sacul, în timp ce un grup de tineri s-au încumetat să care roabe pline cu baloți de paie, sub ochii unui public încântat.
„Nu contează cine câștigă. Important e că râdem împreună și ne simțim ca la un joc între vecini”, a spus Mihai, un localnic care s-a aruncat fără ezitare în hexatlonul rustic.
Ateliere pentru suflet și mâini harnice
De la lut frământat în palmele copiilor până la lână transformată în mici figurine colorate, atelierele creative au adus liniște și concentrare în mijlocul agitației.
Cei mai mici desenau pe coli albe, în timp ce alții descopereau tainele plantelor presate. Într-un colț, o fetiță încerca să-și scrie numele în germană, ghidată de un voluntar răbdător.
Pe ulița principală, un șir lung de copii aștepta cuminți la plimbarea cu tractorașul, iar din când în când, se auzeau tropotele cailor pregătiți pentru echitație și plimbările cu căruța.
Colina Learning Center – bucuria de a învăța jucându-te
Sâmbătă după-amiază, Colina Learning Center a animat festivalul cu sesiuni deschise, MindfulArt și activități interactive pentru copii.
Printre cei care desenau cu ochii închiși sau alergau într-un parcurs de parkour, se simțea energia unei generații care învață altfel: prin joacă și curiozitate.
Sprijinul administrației locale
Întregul eveniment nu ar fi fost posibil fără sprijinul administrației locale. Primarul comunei Vultureni, Paul Cecan (PSD), prezent printre participanți, s-a arătat mândru de amploarea pe care a căpătat-o festivalul.
„Festivalul Silvoiței este dovada vie că tradițiile noastre au viitor. E un proiect al comunității, dar și o punte către vizitatori din tot județul și din țară. Mă bucur că putem oferi oamenilor șansa să descopere frumusețea satului nostru și să guste din ce are el mai bun”, a declarat primarul.
Duminica promite și mai mult
Organizatorii așteaptă ca duminică numărul vizitatorilor să crească și mai mult, vremea anunțându-se frumoasă. Localnicii sunt convinși că ulițele vor fi pline și tuciurile nu vor face față cererii.
„E ceva ce nu trebuie ratat. Silvoița nu e doar un borcan cu dulceață – e amintire, e rădăcină, e suflet de sat. O să vin și mâine, să mai iau pentru acasă”, spune Ioan, un vizitator din Gherla, cu două borcane în sacoșă.
Un festival care prinde rădăcini
În doar șapte ediții, Festivalul Silvoiței a devenit un adevărat simbol al comunei Vultureni.
Nu e doar despre mâncare și produse locale, ci despre comunitate, tradiții și bucuria simplă de a fi împreună. Pentru două zile, Băbuțiu trăiește intens, iar fiecare colț de sat poartă cu el parfumul dulce de prune fierte – parfumul copilăriei.
Lasă un răspuns