Zona Sopor, aflată la marginea municipiului Cluj-Napoca este un exemplu de așa nu. Blocuri uriașe sunt construite de investitori fără ca Primăria Cluj-Napoca să pună piciorul în pragul acestui haos. Zona Sopor se află în cartierul Gheorgheni, la capătul liniei de troileibuze numărul 3. Deși noul cartier se vrea unul modern și civilizat, lucrurile sunt departe de așa ceva.
În ultimii ani, în zonă s-au construit blocuri cu opt și cu zece etaje, tranformând locul într-un foarte aglomerat, cu sute de mașini și cu mii de oameni care roiesc toată ziua ca un furnicar.
Accesul în cartierul Sopor se face pe strada Soporului, un drum cu două benzi de circulație, dintre care, de foarte multe ori se poate folosi doar una. Deși blocurile au și parcări subterane, acestea par nefolosite din motive neelucidate, pe drum și prin parcările exterioare fiind foarte multe mașini. Dacă se vor mai construi câteva blocuri, drumul va fi complet blocat.
Aglomerația este evidentă la tot pasul. Vadul comercial bun a făcut ca lanțurile Mega Image și Profi să deschidă magazine în zonă.
Un exemplu de urbanism de ghetou
Ceea ce se vede în comuna Florești, în Sopor totul este amplificat de înălțimea și mărimea blocurilor. Toate construcțiile deja existente arată că la nivelul Primăriei Cluj-Napoca nu a fost gândită nicio strategie de dezvoltare a zonei. Unde se vor face blocuri, unde se vor face parcuri și locuri de joacă și unde se vor construi facilități de genul școli sau grădinițe.
Blocurile „aruncate” de-a valma, pe traseul unui drum cu două benzi de circulație, arată fără echivoc că la Primăria Cluj-Napoca nu există o strategie clară de dezvoltare a zonei.
Deși primarul Emil Boc vorbește cât e ziua de lungă despre noul cartier Sopor, sau despre un master plan al noului cartier, nimic din toate astea nu există.
Drumul care îi omoară pe locuitori
Dimineața, drumul din Sopor este foarte aglomerat. Este și normal, având în vedere că în zonă locuiesc deja peste 4.000 de oameni.
Locuitorii scriu pe facebook, pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca sau pe la ziare, despre probleme din cartierul Sopor. Infrastructura nu există, spun oamenii, în schimb se poate vedea frenezia cu care se construiște.
„Nu cerem minuni. Cerem doar sa nu fim ignorati cu desavarsire, sa se intervina regulat pe aceasta strada cu lucrari specifice drumurilor modernizate pentru a asigura accesul în zona. Din păcate nu vedem decât efervescenta cu care se dezvolta proiecte rezidentiale în zona fără infrastructura aferentă (lucru cu care ne-am obișnuit deja) fapt care din păcate contribuie la degradarea și mai acută a zonei prin utilajele grele care o frecventează, noi avand parte doar de gălăgie, praf, gropi, noroi. E pacat sa vad în fiecare zi locuitorii proaspătului cartier rezidential de pe strada Soporului cum își plimba copii in carucior prin praf, gropi sau cei care utilizează zona pentru plimbari cu bicicleta, alergare și în loc să se bucure de o zona de verdeață inhalează doar praf și mizerie. Aveam de gând sa faceți ceva pentru aceasta zona a orasului sau veți ignora în continuare mesajele noastre disperate?”, a comentat un locuitor al străzii.
Proiectul integrat al primarului Boc
Din 2018, încoace, primarul Emil Boc face și drege, numai că nimic din tot ce spune nu se vede la fața locului. În schimb, apar noi și noi blocuri.
”Pregătim un proiect integrat pentru tot ce înseamnă Sopor. Nu doar stradă, proiect urbanistic integrat care să delimiteze totul foarte clar pentru că acolo va fi un cartier, poate nu chiar de talia Mănășturului. Am stabilit tema de proiectare și se lucrează deja la ea ca Primăria să facă un plan urbanistic integrat al Soporului, inclusiv pentru modernizarea străzii, dar și pentru a stabili centrul de cartier, școală, grădiniță, punct de comerț, primărie de cartier prin delimitarea acum, înainte de extinderea Soporului, pentru a nu avea în timp probleme. Dacă lăsăm la sfera privaților, niciunul nu va avea viziunea integrată să lase loc pentru școală, grădiniță, primărie de cartier etc. Se creionează rețelele de utilități și arterele principale, cu dimensiunile care trebuie, după care se vor emite în continuare autorizații de construcție. Dacă lăsăm să se construiască haotic, în sensul că fiecare își face PUD sau PUZ individual, se pierde din vedere ansamblul și atunci ne trezim cu străzi înguste, că nu avem străzi, că nu avem grădinițe”, spunea atunci primarul Emil Boc.
Nimic din toate astea nu s-a întâmplat. Ba dimpotrivă s-a construit și mai mult și mai sălbatic. De atunci s-a așternut liniștea pentru proiectul acesta, considerat unul de o mare importanță pentru că ar asigura extinderea Clujului dincolo de centru și zona semicentrală, ambele vânate de băieții deștepți din imobiliare, care știu că în Sopor nu pot cere pe un apartament același preț ca și pe strada Constantin Brâncuși, devenită zonă de regenerare urbană.
Lasă un răspuns