La două decenii după ce a promis că va aduce în inima Clujului o replică în mărime naturală a Columnei lui Traian, fostul primar Gheorghe Funar a rupt tăcerea și a dezvăluit culisele proiectului care a stârnit, la vremea sa, o serie controverse. Invitat într-o ediție online a emisiunii lui Dan Diaconescu, Funar a povestit pentru prima dată, cu nume și detalii concrete, de ce monumentul nu a mai prins viață și cine s-a opus ridicării sale.
Cine ar fi plătit pentru copia Columnei lui Traian la Cluj?
În anii în care a condus administrația locală, Funar a împins orașul într-o direcție marcată de proiecte cu încărcătură naționalistă, de la statuia lui Avram Iancu la crucile și plachetele răspândite în zone-cheie ale orașului. De departe cel mai ambițios plan al său a rămas, fără îndoială, replica Columnei lui Traian. Acesta era un monument gândit să schimbe radical identitatea vizuală a centrului Clujului.
Fostul primar al Clujului a rememorat cum a luat naștere ideea și cum, pentru o scurtă perioadă, părea că proiectul are toate șansele să devină realitate. Finanțatorul urma să fie nimeni altul decât Iosif Constantin Drăgan, omul de afaceri româno-italian, cunoscut pentru averea impresionantă și pentru implicarea sa în numeroase proiecte culturale și istorice. Potrivit fostului primar, Drăgan nu doar că se declarase dispus să finanțeze integral construcția, estimată atunci la aproximativ zece milioane de dolari. El a precizat că avea și sprijinul primarului Romei pentru realizarea copiei după monumentul antic.
Funar susține că administrația locală parcursese inclusiv etapele birocratice necesare: exista o machetă, un amplasament stabilit în Piața Unirii și chiar o plachetă de marmură așezată în zonă, anunțând viitorul monument. „Eram la un pas de a începe construcția”, a declarat acesta.
De ce nu s-a mai ridicat monumentul?
Aici povestea capătă o turnură neașteptată. Potrivit lui Funar, ultimul aviz necesar trebuia emis de Comisia Națională pentru Monumente Istorice, condusă la acea vreme de ministrul Culturii, Răzvan Theodorescu. Acesta ar fi respins categoric proiectul, invocând refuzul de a valida replici ale unor monumente istorice celebre.
Fostul primar își amintește chiar și momentul public al confruntării: o emisiune la Tele7ABC, unde se afla alături de Adrian Păunescu și de ministrul Theodorescu. „L-am întrebat direct: de ce vă opuneți, dacă nu costă statul nimic? Iar el mi-a răspuns: «Eu sunt împotriva replicilor!»”, a relatat Funar, citat de Curierul de Cluj.
Răzvan Theodorescu a fost un istoric cunoscut și academician, fiind o figură centrală a dezbaterilor privind protejarea patrimoniului național, cunoscut pentru pozițiile sale ferme și pentru rigoarea sa intelectuală.
Povestea readusă acum în atenție redeschide un capitol controversat din istoria politică a Clujului și ridică întrebări despre felul în care deciziile culturale, administrative și ideologice modelează spațiul urban.
Monumentul nu a mai fost ridicat niciodată, dar ecourile ambițiosului proiect continuă să fascineze și astăzi.
Lasă un răspuns