Guvernul pregătește o reformă profundă a legislației privind forța de muncă din străinătate, anunțând abrogarea actualului cadru legal și introducerea unei noi legi dedicate muncitorilor migranți, cu aplicare planificată de la 1 ianuarie 2026. Schimbările vizează simplificarea procedurilor, întărirea controlului asupra firmelor care recrutează și eliminarea breșelor care permit migrația necontrolată în spațiul european.
O lege complet nouă pentru gestionarea muncitorilor străini
Guvernul României se pregătește să renunțe la legislația actuală privind forța de muncă din străinătate, considerată depășită și incapabilă să răspundă provocărilor actuale din piața muncii. Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a confirmat că un nou proiect de lege se află în lucru și urmează să fie finalizat în zilele următoare, în cadrul unui grup interministerial.
Potrivit oficialului, noua lege va intra în vigoare cel mai devreme la 1 ianuarie 2026 și își propune să reglementeze mult mai strict modul în care sunt aduși muncitorii migranți în România. Proiectul urmărește să elimine disfuncționalități semnalate în ultimii ani, în special în contextul contingentelor anuale insuficient exploatate și al fenomenului muncitorilor care, după obținerea vizelor românești, migrează direct către alte state din spațiul Schengen.
Autoritățile susțin că noile măsuri vor face procesul mai eficient atât pentru firme, cât și pentru instituțiile publice, scurtând termenele de obținere a vizelor și avizelor, dar și clarificând responsabilitățile intermediarilor din piață.
Reguli mai stricte, controale extinse și garanții financiare
Văcaru a atras atenția că unul dintre cele mai mari probleme actuale o reprezintă lipsa unor reguli unitare și ferme pentru companiile care intermediază aducerea forței de muncă din afara țării. Deși România aprobă anual un contingent de 100.000 de locuri pentru muncitori străini, doar aproximativ 75.000–90.000 de vize sunt efectiv eliberate, iar numărul permiselor de muncă utilizate scade sub jumătate. Situația evidențiază breșe în sistem, exploatate de firme care nu respectă obligațiile legale.
Noua lege va introduce un sistem consolidat de control, inclusiv posibilitatea suspendării sau anulării autorizațiilor pentru firmele care nu își îndeplinesc obligațiile. De asemenea, se discută introducerea unor garanții financiare din partea companiilor, menite să acopere costurile asociate migranților care vin să lucreze în România.
Un alt punct esențial al reformei este protejarea muncitorilor, având în vedere că aceștia, odată ce primesc avizul de muncă în România, nu ar trebui să poată lucra legal în alt stat UE. În realitate, însă, mobilitatea generată de intrarea României în Schengen a fost folosită de unii lucrători pentru a pleca direct către alte destinații.
Proiectul de lege își propune, astfel, să aducă ordine, predictibilitate și responsabilitate într-un sector care a devenit crucial pentru economia României, pe fondul deficitului tot mai accentuat de personal în industrii-cheie precum construcțiile, transporturile sau industria alimentară.
Lasă un răspuns