Puțini clujeni cunosc faptul că orașul Cluj Napoca a fost supus unui bombardament masiv în cursul celui de-al doilea război mondial. Istoria celui mai mare bombardament asupra Clujului.
În dimineața zilei de 2 iunie 1944, mai multe zeci de bombardiere americane au ajuns deasupra orașului și au distrus zona Gării CFR. A fost folosită metoda de ”bombardament în covor”.
La ora 9 dimineața au sunat alarmele de amenințarea aeriană. După doar zece minute, bombele au început să cadă. Potrivit unor surse, serviciile de informații militare ar fi fost la curent cu iminenta lovitură, iar unii își amintesc că au fost avertizați de cunoscuții lor mai intimi să părăsească orașul.
Cel puțin 150 (alte surse spun 200) de avioane B24 Liberator au lansat aproximativ 1.300 de bombe asupra orașului în patru valuri.
În evenimentele din 2 iunie 1944, 250 de clădiri din Cluj-Napoca, inclusiv spitale și clădiri rezidențiale, au fost distruse, iar alte 252 de clădiri au fost afectate moderat sau grav.
Pe lângă considerentele militare și strategice, un alt obiectiv a fost intimidarea și ruperea populației locale. Așa-numita operațiune aeriană ”Frantic Joe”, care a lovit puternic și Cluj-Napoca, este considerată de istorici ca fiind prima acțiune militară comună coordonată de SUA și Uniunea Sovietică.
Aceasta a vizat în principal gările și triajele de cale ferată, dar în practică a lovit întreaga zonă pe măsură ce bombardamentele alunecau, bombele căzând chiar și în centrul Clujului Napoca.
S-a scris o carte pe acest subiect
Jurnalista de origine maghiară Papp Annamaria a scris o carte pe marginea acestui subiect. Titlul cărții este ”Clujul bombardat”, și poate fi găsită la Biblioteca Centrală Universitară.
Sunt cunoscute mai multe variante de evaluare a pagubelor. 250 de case au fost distruse complet și tot atâtea parțial.
Fabrica de încălțăminte Dermata, fabrica de articole metalice Fermata, fabrica de chibrituri și atelierul feroviar au fost complet distruse.
De asemenea, au fost difuzate mai multe detalii privind pierderile de vieți omenești. Din populația civilă, au fost înregistrați 342 de morți și 400 de răniți, iar aproape 100 de soldați germani și maghiari au fost uciși. Chiar și luni sau chiar ani mai târziu, au fost găsite cadavre în timpul curățării molozului.
Imediat după bombardament, operațiunea de salvare a fost lansată cu o cooperare exemplară. Salvarea adăposturilor îngropate nu s-a dovedit a fi o sarcină ușoară.
Persoanele fără adăpost au fost adăpostite și hrănite gratuit timp de câteva zile.
Bombardamentele au afectat în principal acele părți ale orașului în care se aflau mici case de familie, adesea construite și dobândite cu munca de o viață, iar foștii lor locuitori – dacă au supraviețuit – au rămas acum fără nimic.
Însă actuala stradă Horea, care purta atunci numele lui Miklós Horthy, era cea mai nouă stradă principală din oraș, iar multe dintre blocurile sale de apartamente au fost distruse iremediabil de bombardament.
Apărarea aeriană a orașului s-a dovedit a fi total ineficientă împotriva avioanelor care zburau la mare înălțime.
Lasă un răspuns