Una dintre cele mai importante fabrici din județul Cluj a fost, fără doar și poate, producătorul de cartoane „MUCART”, un simbol al industriei României care asigura peste 40% din producția de ambalaje din țară.
Istoricul András Vajda a redactat istoria acestui important obiectiv economic și industrial al Clujului, oferind câteva fotografii-document valoroase din arhiva personală.
„Producţia de hârtie are o tradiţie îndelungată la Cluj, prima moară fiind atestată din 1564, fiind fondată de preotul şi tipograful Heltai Gáspár. Moara supravieţuieste până la mijlocul secolului XVII fiind însă distrus în decursul asediului oraşului. Dar nu peste mult timp o nouă moară este construită în Cluj-Mănăştur (anii 1710) care-şi va continua activitatea până în secolul XX. Din păcate, clădirea a fost complet distrusă.
Producţia de mucava a fost începută în anul 1879 de Bucsi Ödön, undeva în Hostát, lângă canalul Morii. Moara a supravieţuit doar câteva luni, însă în 1882 Puskás Albert înfiinţează, pe strada Gorunului (Csermalom utca) fabrica care urma să devină Mucart, folosind apa canalului Morii. Moara a avut succes datorită preţului mai bun la care-şi vindea marfa”, a scris Vajda.
Ascensiunea MUCART în Cluj – prima fabrică ardelenească de Mucava
„Ascensiunea a început în 1887 când Varga Daniel împreună cu Babos Sándor (constructorul palatului Babos din piaţa Mihai Viteazul / Széchenyi tér) au cumpărat moara de la Puskás. Redenumită “Első Erdélyi Papírlemez Gyár” (Prima Fabrică Ardelenească de Mucava), moara producea 100 tone de mucava în anul 1895, având 16 angajaţi”, a mai evocat istoricul.
Fabrica este mutată pe malul pârâului Nadăş în 1898, la locul unde-şi va desfăşura activitatea până la desfiinţarea din 2008. La începutul secolului XX a fost furnizorul principal al fabricii Renner (viitoarea Dermata / Clujana). A doua generaţie din familia Varga a preluat fabrica în 1922 introducând utilaje noi şi crescând producţia până la 500 tone în 1938.
Două personalităţi determinante pentru fabrică au fost Háschl János (Johan Haschl) şi fiul Háschl Károly, maiştrii principali ai fabricii (originari din Austria). După ce Háschl s-a pensionat la vârsta de 76 ani, fiul lui, născut la Cluj în 1902 a continuat în acelaşi rol, fiind menţionat la loc de cinste şi în monografia publicată în 1972, cu ocazia împlinirii a 90 ani de la înfiinţare.
După naţionalizare, fabrica şi-a continuat cursul ascendent, începând şi producţia de papetărie. Numele a fost modificat în Mucart în 1962, iar zece ani mai târziu, în 1972, fabrica asigura 23% din producţia de mucava şi peste 40% din producţia de ambalaje a României.
Mucart, dupa nationalizare, 1950
După privatizare, Mucart a “intrat” şi pe piaţa imobiliară. Producţia de cartoane a fost oprită în anii 2000, iar fabrica a fost dizolvată în 2008.
Sursa foto: Amintiri din Vechiul Cluj
