La începutul acestui an, Ministerul Transporturilor a demarat un amplu proiect de refacere a căii ferate între Cluj și Oradea, estimat la peste un miliard de euro.
Calea ferată modernizată va permite viteze de 160 de kilometri pentru trenurile de pasageri, și de 120 de kilometri pentru cele de marfă.
Puțină lume cunoaște însă istoria acestei căi ferate, care a fost construită înainte de anii 1900, de către fosta administrația a Imperiului Austro Ungar.
Potrivit datelor oficiale, publicate de istorici, pentru prima dată s-a pus problema construirii unei linii de cale ferată spre Oradea, dinspre Budapesta, în cadrul unui proiect de dezvoltare adoptat printr-o lege la data de 14 septembrie 1854.
Ulterior, potrivit istoricului Fleisz János, calea ferată spre Oradea a fost construită între anii 1857 și 1858. Potrivit informațiilor publicate de istoricul maghiar, la inaugujrarea lucrărilor a participat împăratul Franz Iosef, care conducea imperiul Austro Ungar.
Calea ferată spre Cluj
Ulterior, în anul 1868 s-a pus problema extinderii liniei de cale ferată de la Oradea, spre Cluj Napoca, iar ulterior spre Brașov.
Istoricii spun că linia de cale ferată în lungime de aproximativ 160 de kilometri a fost construită de o compania din Marea Britanie, care era condusă de Charles Waring. Întreprinzătorul englez mai deținea și alte linii de cale ferată în diferite locuri din lume, printre care Statele Unite sau India.
Mai trebuie spus că linia între Cluj și Oradea a fost construită în cadrul a două șantiere, fiecare pornind din cele două mari orașe ale Transilvaniei.
Inaugurare fără fast
Presa vremii consemnează sec că primul tren pe relația Oradea – Cluj Napoca a ajuns în orașul de pe Someș, în anl 1872. De asemenea, din motive necunoscute nu au existat ceremonii publice.
În prima fază, pentru o perioadă lungă de timp, între 1872 și 1897, între cele două orașe circulau doar două trenuri pe zi, distanța de 150 de kilometri fiind parcursă în patru ore și jumătate.
Abia din 1897, trenurile care porneau din Cluj spre Oradea și Budapesta aveau o frecvență mai mare, fiind de cinci în fiecare zi.
Ulterior a fost construită și linia spre Brașov, prin Teiuș și Sighișoara. Mai apoi, construită linia între Brașov și Ploiești, astfel încât se putea circula continuu de la Oradea la București.
Lasă un răspuns