Înainte de 1989, zona Pădurii Făget / Sfântul Ion, de la marginea municipiului Cluj Napoca, era una de agrement pentru clujeni. Acum au fost construite case și blocuri la tot pasul, Pădurea Făget fiind practic mutilată. Izvoarele secrete din Pădurea Făget, de lângă Cluj Napoca.
Clujenii care mergeau la iarbă verde știau unde sunt și izvoarele din această zonă, de unde puteau bea apă proaspătă și răcoroasă, pentru zilele toride de vară.
Ba mai mult, unii dintre aceștia au betonat izvoarele și le-au făcut mai practice pentru cei care se opreau la ele.
Un astfel de izvor care încă s-a mai păstrat este Izvorul Sfântul Ion, din Pădurea Făget. Despre acesta se cunoaște încă de la sfârșitul secolului XlX.
Izvorul cu apă foarte bună
Istoricul Lukacs Joszef susține că izvorul a fost amenajat, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de către societatea Carpatică Ardeleană.
Pe piatra izvorului a fost fixată, odată cu construirea sa, o placă de marmură pe care este scris, în traducere:
“Aici, acest sfânt izvor va oferi/ Recreere sufletului obosit/ Liniștea, umbra, frunzișul și apa rece și limpede/ Te vor face să te refaci/ Aici se împacă omul sălbatic cu sine și cu Dumnezeu”.
Apa acestui izvor este una potabilă. O probă de apă prelevată în iulie 2022 și analizată la Direcția de Sănătate Publică Cluj a arătat că apa este una potabilă.
Dată prelevare – 17.07.2022
Măsurători efectuate:
pH=6.81 (6.5 – 9.5) – OK
EC=261 (< 2500 µS/cm) OK
TDS=389 (< 1600 ppm) OK
Nitriti NO2=0 (0-0.5 mg/l) OK
Nitrati NO3=0 (0-50 mg/l) OK
Duritate = 14 °d (0-21°d) MODERAT
În urma masuratorilor fizico-chimice, apa este POTABILĂ.
Izvorul Sfânta Elisabeta
Un alt izvor cunoscut este Sfânta Elisabeta. Această sursă de apă este cunoscută de clujeni pentru calitățile sale.
Cu toate astea, în ultimii ani, plăcile de beton s-au degradat foarte mult, fâcând izvorul să arate ca unul părăsit.
În zona Pădurii Făget există alte zeci de izvoare botezate de localnici în fel și chip. De exemplu, în cartierilor Zorilor, cum cobori de la garajul CTP spre poienițele din apropiere de Sfântul Ion, existau o salbă de izvoare, unde clujenii se opreau pentru a-și ostoi setea. Cel mai probabil, acestea nu mai există ca urmare a dezvoltării urbanistice sălbatice din zonă.
Lasă un răspuns