Mai multe plutoane de jandarmi au prezentat onorul, la ceremonia de înhumare a lui Ioan D. Gocan, fost colonel de securitate la Cluj, și condamnat pentru activitatea sa, după 1989.
Cel care a făcut anunțul se numește Mihai Demetriade și este consilier superior la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, instituție care studiază trecutul și arhivele fostei Direcții de Securitate a Statului. Demetriade susține că este inacceptabil ca Jandarmerie, o instituție a statului democratic, să prezinte onorul unui fost torționar.
„În Cluj, a fost înmormântat un fost ofițer de securitate, condamnat definitiv într-un proces cu CNSAS pentru încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale. Este vorba de colonelul Ioan D. Gocan (n. 25.02.1932 – sat Șardu, comuna Sînpaul, Cluj, decedat pe 3 noiembrie a.c.), numit în colectivul de conducere al Inspectoratului de securitate județean Cluj, încă din 18 februarie 1968. Omul era maior atunci, fiind numit șeful Secției III (Contraspionaj) la Securitatea municipiului Cluj. Devine lt. col. în iulie 1972, ocupând funcția de adjunct șef Serviciu Contraspionaj. A tot activat pe aceeași linie, contraspionajul, dar pentru că urmase și un curs de cercetări penale, avea atribuții și pe linia asta. Era, cu alte cuvinte, și anchetator. Ultimul grad în Securitate a fost cel de colonel, lucrând pe aceeași linie, Serviciul 3 – Contraspionaj. Implicat în multe cazuri de urmărire prin DUI a diverselor voci protestatare sau dizidente, cazul cel mai cunoscut fiind obiectivul „Diana” (Doina Cornea)”, scrie Demetriade, pe contul său de facebook.
A lucrat-o pe Doina Cornea
Securistul Gocan a lucrat și în mai multe dosare sensibile, printre care și cel al celebrei disidente anticomuniste, Doina Cornea, care locuia în Cluj Napoca.
Demetriade continuă: ”Iată ce scria despre fosta opozantă anticomunistă, în 1984, cel a cărui memorie Jandarmeria Cluj o onorează astăzi: „Având concepţii politico-filozofice străine ideologiei noastre, sub influenţa legăturilor cu cetăţenii străini menţionaţi, C.[ornea] D.[oina] a trecut şi în ultima perioadă în mod deschis la acţiuni denigratoare şi ostile regimului nostru, exercitând influenţă negativă îndeosebi asupra studenţilor şi în mediul relaţiilor sale mai apropiate. Pentru contracararea şi anihilarea activităţilor sale negative, la propunerea noastră, cu aprobarea Comitetului Judeţean P.C.R., la 03.02.1982 a fost pusă în discuţia colectivului de muncă – de către conducerea Universităţii. Cu această ocazie, a adoptat o atitudine de justificare şi minimizare a faptelor, iar ulterior nu a întreprins nimic pentru a-şi revizui activitatea, în luna august 1982, a scos din ţară prin fiica sa, care a fost ca turistă în România, un material deosebit de duşmănos şi denigrator la adresa realităţilor social-politice din ţara noastră, ce a fost difuzat de postul de radio «Europa Liberă».”
Condamnat pentru trecutul său
Pentru celelalte fapte de arme ale fostului securist, Demetriade a atașat și sentința civilă nr. 7238/2 noiembrie 2011 a Curții de Apel București.
„Conducerea Jandarmeriei Cluj a decis, nici mai mult nici mai puțin, să participe la înmormântarea unui fost ofițer al Securității, condamnat de statul român definitiv pentru fapte care încalcă legislația drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, punând în scenă onoruri militare, salve de pușcă, tricolorul în vânt, legitimându-se, prin asta, de la fostele lui fapte de arme. Mă întreb, retoric, dacă nu suntem în fața unei mari probleme legată de simbolurile statului, puse în slujba onorării unui fost lucrător al principalului organ represiv al statului totalitar. Momentul sublim s-a produs, 6 noiembrie, la cimitirul Cordoș, unde a fost înmormântat fostul ofițer. Poate șefii Jandarmeriei Cluj își fac timp, printre gloanțe trase, onoruri la drapel, cocarde tricolore și lacrimi, să citească. De pildă ce spun judecătorii în 2011, apropos de eternele scuze ale securiștilor: „De asemenea, nici împrejurarea că ar fi respectat reglementările specifice din epocă nu prezintă, de asemenea, nicio relevanţă, activităţile desfăşurate de reclamant fiind analizate din perspectiva respectării prevederilor constituţionale, în considerarea supremaţiei acestora, respectiv a tratatelor şi pactelor internaţionale semnate de România în epocă”, a mai scris Mihai Demetriade.
Lasă un răspuns