De la 1 ianuarie, procedura de executare silită în cazul hotărârilor judecătorești executorii se schimbă fundamental. Doar la Judecătoria Cluj Napoca din cele peste 40.000 de dosare anual, jumătate erau încuviințări la executarea silită. Chiar dacă nu sunt dosare complicate, numărul mare grevează munca judecătorilor, care de acum înainte se pot concentra doar pe cauzele mai importante. Judecătoriile scapă de sute de mii de dosare inutile.
Camera Deputaților a votat ca judecătorii nu mai soluționeze, separat, cererile de încuviințare a executării silite.
Schimbarea vizează articolul 666 din Codul de procedură civilă și are ca efect eliminarea unei verificări suplimentare în situațiile în care există deja o hotărâre judecătorească executorie potrivit legii. În aceste cazuri, executarea silită va putea începe fără a mai fi necesară intervenția unei alte instanțe.
Un blocaj administrativ eliminat prin lege
Până în prezent, chiar și după pronunțarea unei hotărâri definitive, creditorul era obligat să parcurgă o etapă suplimentară.
Executorul judecătoresc trebuia să solicite instanței de executare încuviințarea executării silite, ceea ce presupunea formarea unui nou dosar și pronunțarea unei încheieri de către un judecător.
În practică, această procedură a dus la supraaglomerarea judecătoriilor. Datele prezentate în procesul legislativ arată că instanțele din România gestionează anual aproximativ 3,5 milioane de dosare, dintre care circa un milion sunt la judecătorii.
Aproape jumătate dintre acestea priveau exclusiv cereri de încuviințare a executării silite, fără ca fondul dreptului să mai fie în discuție.
Noua reglementare elimină această etapă pentru hotărârile judecătorești executorii, considerând că verificarea a fost deja realizată de instanța care a soluționat cauza.
Ce rămâne și ce se schimbă în procedură
Potrivit noilor dispoziții, încuviințarea executării silite va fi realizată direct de instanța care pronunță hotărârea executorie, odată cu pronunțarea acesteia. Executorul judecătoresc nu va mai fi obligat să solicite o aprobare separată pentru a începe procedura.
Pentru celelalte titluri executorii, precum contractele sau alte înscrisuri prevăzute de lege, procedura de încuviințare rămâne în vigoare. Instanța va putea respinge cererea doar pentru motive strict limitate, cum ar fi lipsa caracterului executoriu al titlului sau inexistența unei creanțe certe, lichide și exigibile.
Inițiativa legislativă a fost promovată de senatorul Robert Cazanciuc, iar la redactarea proiectului a contribuit și Traian Briciu, președintele UNBR. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților și urmează să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Lasă un răspuns