În zona județului Cluj, se află Cetatea de la Dăbâca, cunoscută de istorici ca fiind reședința unuia dintre primii voievozi români, Gelou sau Gelu Românul.
O simplă vizită la fața locului arată starea de degradare maximă și nepăsarea autorităților române, inclusiv a celor de la Primăria Dăbâca.
În zona respectivă a fost construit un drum de acces de cetate, dar dacă nu ești atent este foarte posibil să îl ratezi, deoarece indicator rutier nu există. Doar o placă pe care scrie cu litere foarte mărunte ”Cetatea Dăbâca”, îți arată că ești pe drumul cel bun.
În incinta cetății nu există niciun panou sau afiș care să informeze despre istoria acestui loc disputat de români sau de unguri.
Oile au pus stăpânire pe Cetatea lui Gelu
În schimb, doar oile par că au pus stăpânire pe acest loc, care ar putea fi transformat foarte ușor într-un obiectiv turistic de mare interese local.
Spunem asta deoarece elevii de clasa a lV-a încă învață la școală despre Gelu, voievodul românilor, care ar fi avut cetate aici.
Peste tot sunt indicii clare ale trecerii unor turme de oi. Bălăriile au pus stăpânire pe zidurile vechii cetăți.
Numele lui Gelu apare pentru prima oară în lucrarea Gesta Hungarorum, scrisă de Anonymus.
„Gelou, un anume blac (vlah – n.n.). El stăpânea (dominium tenebat) o țară locuită de români și slavi”, se arată în această lucrare istorică.
Cetatea de la Dăbâca
Despre cetate, istorii o descriu ca fiind una de formă circulară, cu patru incinte fortificate, cu un diametru total de 600 m.
Ea este așezată pe terasa superioară a văii Lonei, rolul acesteia fiind de a proteja comerțul cu sare de la Sic, județul Cluj, la Poarta Meseșului.
Prima cetate a fost ridicată în secolul IX, și se presupune că a fost construită pe ruinele unei cetățeți dacice.
Cetatea din secolul IX-X, din vrema domniei lui Gelu, era apărată cu șanțuri și cu valuri de pământ. Tot atunci a fost construit un turn patrulater, respectiv un zid de legătură al părții estice și vestice ale primei incinte, zid de 3,2 m grosime. Atât turnul, cât și zidul au fost distruse în timpul invaziei mongole.
Istorii mai susțin că cetatea a fost distrusă din nou, la invazia tătarilor din 1241, fiind apoi reconstruită. Nu a mai reușit însă să își recâștige importanța. Pietrele cetății au fost folosite la construirea castelului Teleki. Actualmente resturile cetății sunt parțial acoperite.
Cetatea Dăbâca este menționată pentru prima dată în anul 1214, iar în 1243 printr-un act de donație, regele Bela al IV-lea al Ungariei donează 3 sate care aparțineau cetății (Fatateleke, Bachunateleke și Chegeteleke) către comișii Theotonicus și Hermann, în semn de mulțumire pentru serviciile lor.
Cu această ocazie apare mențiunea ”terras castri nostri de Doboka”, informează pagina de turism a Primăriei Dăbâca.
Lasă un răspuns