Autoritățile medicale au făcut declarații oficiale despre infecția cu bacteria care produce lepră, în cazul celor două asiatice, depistate la Cluj. Lepra de la Cluj ridică semne de întrebare.
Cu toate astea, ceva nu se leagă, mai ales că Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), autoritatea supremă în materie din SUA, are o altă opinie.
După depistarea celor două tinere din Indonezia, autoritățile medicale din Cluj au dat asigurări că pentru o infectare este nevoie de luni întregi petrecute în cazul unei persoane bolnave.
Doar că aceleași autorități, chiar și prefectul de Cluj, Maria Forna, au explicat public că cele două tinere au fost în Indonezia, în luna august, unde au petrecut o lună de zile, alături de mama lor. Ulterior, femeia a fost diagnosticată cu lepră, în octombrie, iar fetele ei, la Cluj, la finalul lui noiembrie. entă și limitată în timp.
Din acest motiv, ceva nu se leagă logic. Ori lepra se transmite mult mai repede, nefiind vorba de luni, ci de săptămâni petrecute în compania unei persoane infectate, ori cele două tinere au fost infectate cu mult timp înainte.
Ce spun autoritățile medicale din Statele Unite
Centrele americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, alături de institutele de cercetare medicală, descriu lepra ca o boală cu o perioadă de incubație extrem de lungă. Media este estimată la 3–5 ani, cu variații documentate de la câteva luni până la peste 20 de ani.
În ghidurile americane se subliniază clar că momentul infectării este, de cele mai multe ori, imposibil de stabilit precis.
De asemenea, transmiterea este asociată cu contact apropiat și repetat, de regulă în familie, iar apariția simptomelor poate surveni mult timp după încetarea contactului.
Mai mult, o persoană poate fi infectată și contagioasă înainte de apariția semnelor clinice evidente.
Unde se rupe logica oficială
Aici apare ruptura dintre explicația locală și abordarea americană. Dacă mama a dezvoltat boala abia în octombrie, acest lucru nu indică momentul infectării, ci doar momentul în care boala a devenit clinic vizibilă. Conform literaturii medicale internaționale, infectarea putea avea loc cu ani înainte de episodul vizitei din Bali.
În acest context, perioada de „o lună” invocată public de autoritățile din Cluj, nu este decisivă. Nu durata calendaristică este elementul central, ci natura contactului și istoricul medical anterior, necunoscut publicului.
În timp ce medicii din Cluj caută o explicație punctuală, ușor de comunicat publicului, abordarea americană este mult mai prudentă și admite incertitudinea.
Cazul de la Cluj nu este, medical vorbind, un paradox. Este însă un exemplu de diferență între comunicarea administrativă a unui caz rar și realitatea complexă descrisă în ghidurile internaționale.
Lasă un răspuns