Un nou val de fake news se răspândește rapid pe rețelele sociale, folosind tehnologia deep fake pentru a crea iluzia unui mesaj credibil. De această dată, imaginea dr. Raed Arafat, una dintre cele mai cunoscute figuri publice din domeniul sănătății și al situațiilor de urgență, este exploatată pentru a promova un așa-zis tratament revoluționar, într-o tentativă clară de înșelăciune online.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) avertizează populația cu privire la un clip video fals, intens distribuit în mediul online, în care dr. Raed Arafat apare susținând, în mod complet neadevărat, că s-ar fi vindecat de diabet printr-o „descoperire personală” spectaculoasă. Materialul, realizat cu ajutorul inteligenței artificiale, este un deep fake grosolan, menit să inducă în eroare și să profite de încrederea publicului în autorități și specialiști.
Poveste fabricată, scop real: banii și datele personale
În clipul fals, Raed Arafat este prezentat relatând o experiență personală dramatică, vorbind despre o presupusă boală și despre o metodă miraculoasă de „regenerare metabolică a vaselor de sânge și a pancreasului”. Mai mult, sunt introduse detalii absurde, precum referiri la autopsii pe care acesta le-ar fi efectuat, deși pregătirea sa profesională este în anestezie și terapie intensivă, nu în medicină legală.
Autoritățile subliniază că aceste afirmații sunt complet false și nu au nicio legătură cu realitatea. Scopul clipului devine evident spre final, când utilizatorii sunt îndemnați să completeze un formular online, furnizând date personale și plătind pentru achiziționarea unui presupus produs „minune”. MAI califică situația drept o tentativă de înșelăciune și atrage atenția asupra pericolului real pe care astfel de materiale îl reprezintă.
Cum recunoaștem un deep fake și cum ne protejăm
Reprezentanții MAI recomandă cetățenilor să fie vigilenți și să verifice întotdeauna sursa informațiilor, mai ales atunci când acestea par spectaculoase sau promit soluții rapide la probleme medicale grave. Detalii precum mișcările nenaturale ale feței, lipsa sincronizării între sunet și imagine sau discursul incoerent pot fi indicii clare ale unui clip fals.
De asemenea, autoritățile insistă ca populația să nu ofere date personale online și să nu ia decizii medicale bazate pe videoclipuri virale sau reclame agresive. Tratamentele trebuie urmate exclusiv la recomandarea medicilor specialiști, iar clipurile suspecte ar trebui raportate pe platformele de social media pentru a limita răspândirea lor.
„Nu dați date personale și nu înlocuiți tratamentele medicale cu promisiuni false din online. Sănătatea nu se vindecă prin miracole pe internet„, este mesajul ferm transmis de oficialii MAI.
Lasă un răspuns