Milioane de euro din zacusca de casă

Aproape de granița cu județul Cluj, spre Reghin, la Idicel Pădure, un clujean a pus la punct o afacere de milioane de euro. Milioane de euro din zacusca de casă.

Răzvan Rusu a studiat la UBB, la specializarea Economie Agroalimentară. Povestea lui de succes este aproape una ireală. După ce a absolvit facultatea în 2012, Răzvan a mers să lucreze la o fermă, la Idicel Pădure, lângă Reghin.

Acolo, cu ocazia plimbărilor prin natură și-a dat seama de potențialul zonei. Erau fructe de toate felurile, peste tot. Așa s-a apucat, ajutat de o localnică, Veronica să facă dulceață de cireșe.

”Nu aveam nici măcar ceaun, când am început. I-am cerut împrumut un ceaun, o lingură, unui vecin. Era o logisitică cu Loganul. Mergeam să cumpăr borcane cu Logan-ul. Cumpăram afine, tot cu Logan-ul. Așa fost începutul”, povestește Răzvan.

Ulterior, viața l-a dus la dus în Franța, unde a muncit într-o fermă. Tot atunci a ajuns la Paris, la cel mai mare târg din lume, de produse alimentare. Înainte de asta, însă, și-a sunat un amic din România să îi trimită 20 de borcane cu dulceață de cireșe, făcută în vara anului respectiv la Idicel.

Marfa a expus-o la târgul de Paris, și așa s-a trezit cu primul client. Și nu oricare, ci un ditamai lanțul de supermagazine, Mega Image.

Goana după bani

Revenit acasă, Răzvan a avut un șoc. A primit un mail, cu prima comandă de la Mega Image. Dar nu avea bani și nici fabrica.

A urmat o goană după finanțare. Așa a ajuns din nou în Occident, de data asta la Londra. Acolo, Răzvan s-a întâlnit cu un român, Mihnea, care lucra în domeniul bancar. Poveștile lui Răzvan sunt foarte interesante. El a spus că a stat la Londra, timp de cinci zile, cu 80 de euro, ceea ce acum i se pare complet ireal.

”L-am găsit pe Mihnea, un român, care lucra în sectorul bancar. I-am explicat ce vroiam să fac. Ulterior am primit un mail de la el, la scurt timp, după ce am ajuns acasă, prin care mă anunța cu vroia să investească 20.000 de euro. Eu trebuiam să pun 5.000 de euro. Tata a vândut mașina, apoi am mai cerut 1.000 de euro de la o familie din Cluj, bani pe care i-am restituit la termen”, povestește începutul Răzvan Rusu.

Ulterior, a început să construiască și fabrica de dulceață și zacuscă. Să nu vă închipuiți că este o fabrică în adevăratul sens al cuvântului, ci o casă, care are tot fluxul tehnologic necesar.

”Fabrica a fost construită cu ajutorul sătenilor. Ea arată ca o casă, dar în interior este o fabrică. Respectă tot fluxul tehnologic. După 11 ani suntem tot acolo. În primul an am făcut dulceață doar doi oameni, eu cu doamna Veronica. Lucram tot timpul, de dimineață până seară. Tot timpul lucram. Acum suntem 17 oameni”, a mai povestit Răzvan.

Prima comandă a onorat-o la termen, și anume 8.000 de borcane cu dulceață. A muncit non stop, doar el cu doamna Veronica, adică doi oameni.

A ajuns să producă sute de mii de produse

Cu timpul, Mihnea a ieșit din afacere, iar în locul lui a venit un alt investitor. Acesta a venit și cu ideea de a face un produs sărat.

Așa s-a născut ideea de a face zacuscă. Dar și cu acest produs a fost o adevărată tevatură. Totul era făcut de mână, și în casă. Vinetele erau coapte pe foc de lemne. Apoi, produsul era fiert în ceaune din cupru, care nu erau bune, pentru că erau prea subțiri.

”Am stat două, trei luni și am făcut zacuscă, magiun sau ciuperci. Căutam produsul. Am făcut zacuscă la ceaun de cupru, se prindea. Până la urmă am nimerit-o și acum e cea mai apreciată zacusca pe rafturile unui supermarket. A fost prima zacuscă din comerț și avea gust de casă. Cel mai important este că am nimerit produsul. În primul an am vândut cu greu 8.000 de borcane. Acum, vindem 80.000 de borcane, doar zacurcă. Acum producem 320.000 de borcane, dulceață, și de toate. Producem 1.200 de borcane pe zi”, mai povestește Răzvan.

Ca un amănunt, la fabrica de Idicel, în fiecare zi sunt coapte 1.200 de kilograme de vinete. Acestea sunt ambalate și puse la păstrat pentru a putea fi folosite la fabricație.

Răzvan este de părere că orice este posibil dacă ești dedicat trup și suflet acelei idei.

”Mi se părea ireal cum a fost la început. Orice se poate. Când ești dedicat trup și suflet ideei, este imposibil să nu găsești soluții”, a spus Răzvan, într-un interviu pentru Răzvan Cuc.