Actrița Țop Stanca Elena Marieta a devenit cunoscută, după ce a jucat alături de Mircea Bravo și Bob Rădulescu. Mircea Bravo și Bob Rădulescu, devastați
Alături de Bob Rădulescu, actrița joacă și acum în celebrul episod cu Haurențiu, rolul unei femei de etnie romă.
Doar că trecutul ei nu este legat de doar de actorie. Potrivit judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj, Țop Stanca Elena Maria a făcut în trecut videochat. Mai exact a fost actriță în filmele pentru adulți.
Într-un proces câștigat de jurnalistul Liviu Alexa, magistrații au scris în sentință, negru pe alb, acest lucru.
”În esenţă, prima instanţă a reţinut că, în privinţa publicării unor imagini şi videoclipuri din activitatea de videochat pe care reclamanta nu neagă că a prestat-o, nu se poate reţine vreo faptă ilicită în sarcina pârâţilor, nefiind vorba despre o atingere adusă vieţii private, întrucât, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, activitatea de videochat presupune prin natura ei depăşirea cadrului intim şi privat, aceste imagini fiind expuse unui număr nedeterminat de persoane, devenind astfel publice”, scriu magistrații.
Elena Țop a vrut despăgubiri
Jurnalistul Liviu Alexa a scris un articol despre trecutul actriței. La procesul de font, Tribunalul Cluj l-a obligat pe Alexa să îi plătească actriței suma de 8.000 de lei, daune morale.
La apel, magistrații au anulat sentința și au respins pretențiile actriței. În sentința din dosarul 22915/211/2021*, a Curții de Apel Cluj se arată următoarele.
”În cele din urmă, contrar considerentelor primei instanţe, Curtea reţine că asocierea unor videoclipuri vulgare a cărei protagonistă este intimata cu roluri din opere literare adaptate limbajului vulgar-licenţios nu au natura unor afirmaţii injurioase, după cum nu poate fi reţinută nici reaua-credinţă a jurnalistului”, se arată în sentință.
Mircea Bravo și Bob Rădulescu, devastați
Astfel, în acord cu jurisprudenţa CEDO redată anterior, libertatea de exprimare este protejată. Și nu doar atunci când sunt relevate informaţii decente sau inofensive, ci şi atunci când informaţiile ofensează, şochează sau îngrijorează. Nu se poate pune semnul egalităţii între furnizarea unor informaţii ofensatoare şi reaua credinţă a jurnalistului.
Curtea a mai stablit că, scopul declarat în cuprinsul articolului a fost acela de a amenda ipocrizia unor persoane publice, fără referire concretă la anumite fapte sau atitudini.
”În cele din urmă, contrar considerentelor primei instanţe, Curtea reţine că asocierea unor videoclipuri vulgare a cărei protagonistă este intimata cu roluri din opere literare adaptate limbajului vulgar-licenţios nu au natura unor afirmaţii injurioase, după cum nu poate fi reţinută nici reaua-credinţă a jurnalistului”, se mai arată în sentință.
Lasă un răspuns