În România, toamna, majoritatea românilor adună frunzele care cad de pe pomi și le aruncă la gunoi. Nimic mai greșit, spun horticultorii care ne dau sfaturi despre ce să facem cu frunzele.
Frunzele fertilizează solul care hrănește omul. Milioane de vietăți și microorganisme benefice mediului înconjurător, inclusiv nouă, oamenilor, se bazează pe frunzele care cad toamna. Pentru natură, îndepărtarea frunzelor ca pe un gunoi este o crimă. Frunzele hrănesc râmele. Râmele fac posibilă viața pe planetă, pur și simplu mâncând frunzele uscate și alte resturi vegetale, excretând și afânând, ventilând și fertilizând solul în tot acest proces. Probabil fără râme în soluri, viața ar putea dispărea destul de repede. Am avea mai puține alimente, mai multă poluare și mai multe inundații, arată româniaecologică.ro.
Ce puteți face cu frunzele adunate
Dacă nu puteți lăsa frunzele acolo unde cad, din motive obiective, nu din cauza unor mofturi, atunci măcar luați una dintre măsurile următoare:
Cu câteva scânduri sau paleți vechi amenajați în doar 30 – 60 de minute un loc unde să depuneți frunzele uscate și alte resturi vegetale ca să hrăniți râmele și să le transformați în compost, cel mai bun și sănătos îngrășământ natural.
Amenajați o zonă în curte pentru a face compost. Același lucru este valabil pentru toți administratorii parcurilor și spațiilor verzi. E cel puțin stupid să poluezi cu saci de plastic și noxe ca să se transporte frunzele uscate sau iarba tunsă la gropile de gunoi, când ai putea pur și simplu amenaja undeva într-un colț retras al parcului un spațiu unde acestea pot fi transformate în compost. Este cel mai sănătos lucru pe care îl puteți face cu resturile vegetale. Conform legii compostului (nr. 181 din 19 august 2020) nici măcar nu ar trebui să luăm în calcul aruncarea frunzelor sau a resturilor vegetale, pentru că NU e voie.
Nu dați foc la frunze. Ard greu și fac mult fum
Dacă resturile vegetale sunt contaminate cu anumiți patogeni, NU le ardeți, NU aveți voie fără o serie de avize prealabile. În schimb faceți compostarea la cald, prin care procesul de fermentație poate atinge temperaturi de 70°C anihilând astfel orice patogeni sau dăunători.
În cazul în care amenajarea unui spațiu pentru compostarea frunzelor sau altor resturi vegetale vi se pare „complicată”, atunci strângeți frunzele morman și lăsați râmele și alte vietăți bune la casa omului să se ocupe de ele. Doar trebuie să le întoarceți o dată la 2-3 luni, aduceți partea de jos deasupra și invers. Până în primăvară vor fi consumate. Sau pur și simplu săpați un șanț la o adâncime de 25-30 cm și îngropați frunzele, iarba tunsă sau alte resturi vegetale acolo. Până în luna martie vor fi transformate în sol fertil și sănătos.
Și pentru că tot sunt la modă compostoarele, în niciun caz nu le-am recomanda vreodată pe cele din plastic. Când vine vorba de protejarea mediului înconjurător, plasticul trebuie să iasă din discuție (și din folosință), indiferent de context. Dacă vrei să obții un compost sănătos, fără niciun risc de a fi contaminat cu substanțele toxice care se regăsesc în materialele plastice, atunci construiește lada de compost din lemn și sârmă (plasă anti rozătoare dacă e nevoie) sau din tablă zincată în cel mai rău caz.
Lasă un răspuns