Cu toată că majoritatea turiștilor români și străini care vin în vizită la Cluj-Napoca rămân impresionați de oraș și de modul cum arată și cum s-a dezvoltat, însă nu toți sunt în această categorie, mai sunt și alții cărora experiența în orașul de cinci stele nu le-a plăcut.
Venit la Cluj-Napoca în vizită de sărbători, un turist pe nume Marian Ivan nu a plecat cu prea multe cuvinte de laudă din orașul nostru, fiind dezamăgit de agresivitatea șoferilor, traficul foarte zgomotos și aerul tot mai poluat.
Iată concluziile trase de turist după experiența de la Cluj
„La Cluj (Napoca) e doar mult marketing!”, mi-a spus cineva din oras cand i-am spus ca m-am simtit foarte agresat ca pieton. Hai sa va povestesc…”, își începe postarea turistul.
„De pe 23 decembrie am plecat în vacanță. Am vizitat mai multe localități din România si Ungaria, printre care Craiova, Szeged, Debrecen, Cluj -Napoca și Alba Iulia. Aceste 5 orașe sunt comparabile ca dimensiune/populație. Ca orice turist, am “vânat” zonele pietonale, dar nu am ocolit zonele mai puțin turistice. În medie, am parcurs pe jos minim 7 km (10.000 de pași) în fiecare dintre aceste orașe. Ca de fiecare dată în ultimul deceniu, am urmărit modul în care oamenii “folosesc” orașul și modul în care infrastructura îi ajută (sau nu).
Iată câteva din concluziile mele:
1. Craiova a avut cel mai extravagant targ de Craciun. A fost pe opulenta, pe multa risipa. Da, e foarte frumos cu sute de mii de beculete. Nici n-ai zice ca trecem printr-o criza a energiei si printr-o inflatie. Dealtfel, am citit in presa locala ca Olguta a raspuns celor care o criticau pentru risipa ca “orasul isi permite, de aceea s-au cheltuit atat de multi bani pe Targul de Craciun”. Se pare ca la cateva zile dupa aceasta declaratie au fost reduse subventiile la caldura pentru ca administratia nu mai are bani sa suporte aceste costuri.
La polul opus se afla Targul de Craciun din Szeged care, conform traditiei, se inchide in Ajunul Craciunului. Pentru Romania, unde astfel de targuri se inchid la o saptamana dupa Anul Nou, poate parea ciudat. Foarte “ciudat” este si faptul ca targul din Szeged foloseste aceleasi decoratiuni (discrete) in fiecare an. Adica mai multe economii la buget in fiecare an.
2. Cluj Napoca a fost orașul unde nu ne-a făcut plăcere să ne plimbăm: aer poluat, trafic foarte zgomotos, șoferi agresivi. “La Cluj (Napoca) e doar mult marketing! Se anunță foarte multe proiecte dar majoritatea nu se finalizează”, mi-a spus un localnic.
Într-adevăr, dacă eliminăm vopseaua (inutilă*) de pe piste, vedem că de fapt nu există o rețea de trasee utilizabile la nivel de oraș, traseele dedicate transportului public sunt doar în zona centrală, iar ca să traversezi o stradă ca pieton stai la semafor la fel de mult ca în București. Am aflat că nici clujenii nu sunt încântați de ideea lui Boc cu metroul, însă n-am intrat în detalii să aflu care sunt motivele lor.
* – colorarea pistelor în alte zone decât în intersecții este inutilă; da, este frumoasă, colorată, dar banii aceia puteau fi cheltuiți mai inteligent pentru extinderea rețelei. Spre comparație, la Szeged marcajele sunt mai discrete, dar soluțiile sunt mult mai inteligente decât la Cluj.
3. M-au impresionat pistele pentru biciclete realizate intre localitati. In Ungaria, desigur…
Am parcurs cu masina cateva sute de km prin Ungaria si cam peste tot am vazut piste pentru biciclete paralele cu drumul. In localitati nu am fost impresionat de solutiile tehnice, dar pistele intre localitati erau bine realizate si bine intretinute.
4. La Szeged am remarcat faptul ca in parcul de peste Tisa erau copaci cazuti lasati sa putrezeasca. Pentru ca de 2 ani am inceput sa compostez resturile vegetale din gospodarie, stiu cat de important este lemnul putrezit pentru sanatatea solului. De aceea am apreciat ce am vazut in Szeged. In Romania, frunzele si lemnul cazut din copaci este considerat “gunoi” si este curatat. Adica cheltuim bani pe operatiuni inutile…
Asadar… in Ungaria am vazut multe idei “smart”, cel putin in domeniul infrastructurii. In schimb, in Romania am vazut multa risipa de fonduri si foarte putina inteligenta in administratie. De exemplu, in Craiova, un intreg bulevard este marcat gresit, ultima banda de circulatie devenind “brusc” banda de viraj la stanga, la fiecare intersectie. Este clar ca localnicii s-au obisnuit si li se pare firesc… insa noi traversam orasul chiar dupa accidentul de la Pasajul Unirii si constatam ca astfel de greseli in proiectarea marcajelor se intalnesc in multe locuri din Romania”.
Lasă un răspuns