Alin Păunel Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, pare să-și fi descoperit o nouă vocație, aceea de scriitor sensibil și blogger cu prea mult timp liber. În timp ce drumurile județene așteaptă modernizări, spitalele au nevoie de investiții, Spitalul Pediatric Monobloc nu are finanțare, Spitalul Regional de Urgență este în aer, iar proiectele mari bat pasul pe loc, Tișe postează meditații lirice despre femei, fericire și „femeia-flacără”. Acesta a stârnit reacții ironice și critice în rândul clujenilor.

Tișe, poetul: mai multe panseuri decât proiecte finalizate?
Cel mai recent text publicat de Alin Tișe este un amplu „panseu” despre femeie, lumină, flacără și epuizare. Este un text care, deși liric, ridică inevitabil întrebarea: de unde are atât de mult timp liber șeful județului Cluj?
În loc de informări despre stadiul proiectelor publice sau soluții la problemele reclamate constant de cetățeni, Tișe postează paragrafe ce par desprinse dintr-un volum de poezie motivațională.
Fragmentul publicat de acesta începe cu: „Fericirea nu se naște dintr-o femeie stinsă, fără lumină. Nici din mâini crăpate de spălatul vaselor…” Și continuă într-o avalanșă de imagini metaforice despre „femeia-flacără”, „iubirea care nu e cerută” și „bărbatul care primește cu recunoștință”.
Pentru un președinte de consiliu județean, tonul textului a surprins – nu prin profunzime, cât prin contrastul cu realitatea administrativă: în Cluj, unele drumuri sunt încă departe de standardele europene, proiectele culturale mari sunt întârziate, iar problemele de infrastructură se adună.
„Mai puțină poezie, mai multă administrație”
Reacțiile nu au întârziat să apară. Mulți clujeni au comentat ironic că Tișe pare mai dedicat carierei de blogger inspirațional decât funcției pentru care a fost ales. Alții spun că textul, deși bine intenționat, sună desprins dintr-un manual de dezvoltare personală, nu din agenda unui lider administrativ.
Faptul că președintele CJ Cluj publică tot mai des astfel de reflecții poetice alimentează percepția că timpul și energia lui se îndreaptă spre stiloul metaforic, nu spre rezolvarea problemelor reale ale județului.
În final, întrebarea care rămâne pentru mulți clujeni este simplă: Avem nevoie de un administrator eficient sau de un poet inspirațional?Iar până când drumurile vor fi reparate, spitalele modernizate și proiectele mari finalizate, clujenii primesc, în schimb, încă un capitol din „literatura” lui Alin Tișe.







Lasă un răspuns