De numele lui Miklós Bánffy se leagă castelul cu același nume din comuna Bonțida, județul Cluj, dar și Palatul Bánffy din centrul Clujului care astăzi găzduiește sediul Muzeului de Artă.
Însă puțini cunosc detalii despre cine a fost Miklós Bánffy. Potrivit istoricilor, Banffy a fost unul dintre cei mai respectați politicieni din Cluj, atât de comunitatea maghiară, cât și ded cea română. A fost un scriitor important al județului și un filantrop.
Născut în urmă cu 150 de ani la Cluj, pe 30 decembrie 1873, Bánffy a fost unul dintre singurii politicieni care a militat împotriva celui de Al Doilea Război Mondial. Acesta a încercat să-l convingă pe Horthy Miklós să întoarcă armele împotriva Germaniei, iar din acest motiv castelul din Bonțida a fost distrus de armata germană în retragere.
Citat din apelul publicat in data de 1 septembrie 1940, după arbitrajul de la Viena: „să fim înțelegători cu înțelepciune față de cei care de asemenea consideră Transilvania casa lor. Numai așa vom fi demni de pământul Transilvaniei”.
Miklós Bánffy a decedat în 1950 în Ungaria, după ce Petru Groza a intervenit personal pentru acordarea pașaportului, iar acum se află înmormântat în cimitirul Hajongard/Házsongárd din Cluj-Napoca.
În fotografie împreună cu familia în grădina castelului din Bonțida.
Scurt istoric despre Bánffy Miklós
Gróf losonci Bánffy Miklós a provenit dintr-o foarte bogată familie nobiliară ardelenească, tatăl său, Bánffy György (1843–1929) fiind deputat în parlamentul de la Budapesta, membru al camerei superioare, proprietar al unor vaste domenii, administrate din centrul de la castelul din Bonţida.
Bánffy este cunoscut şi apreciat în primul rând pentru activitatea sa scriitoricească, el fiind totodată un politician de seamă al epocii sale, care s-a evidenţiat şi în postura de regizor de teatru, grafician, scenograf şi creator de costume.
Renunţând la cariera din Ungaria în 1926, se va întoarce în Transilvania pe domeniul din Bonţida. Bucurându-se de încrederea cercurilor politice maghiare şi române, şi-a asumat în mod repetat rolul de intermediar în chestiuni spinoase care vizau cele două state.
A avut o contribuţie consistentă la dezvoltarea vieții spirituale şi literare din Transilvania interbelică. Este unul din inițiatorii și participanții întrunirii scriitorilor de la Ieciu (azi, Brâncoveneşti) în 1926, moment cunoscut ca prima întâlnire a cercului Helikon. A fost președintele editurii Erdélyi Szépmíves Céh (Breasla Ardeleană a Artelor Frumoase), și redactorul șef al revistei Erdélyi Helikon. Mai multe despre povestea grofului Banffy Miklos – AICI.
Lasă un răspuns