Nu era în tură, dar a salvat o viață. Un pompier din Cluj și-a arătat adevărata vocație nu în timpul serviciului, ci acasă, în satul Valea Fânațelor, unde un vecin s-a prăbușit în fântână după ce i s-a făcut rău. Povestea pompierului salvator de la ISU Cluj.
După o zi obișnuită la Detașamentul 1 Cluj-Napoca, Sebastian Popa s-a întors acasă, la liniștea satului.
Tânăr, dar deja cu trei ani de experiență în lupta cu focul, Sebi e genul de om care răspunde mereu prezent când cineva cere ajutorul. Așa a făcut și în acea zi, când o vecină l-a sunat pentru o simplă treabă gospodărească.
A mers fără ezitare, dar câteva minute mai târziu, același telefon avea să-l trimită într-o cursă pentru viață.
„Sebi, vino repede înapoi! Fratelui meu i s-a făcut rău și a căzut în fântână!”, i-a strigat femeia la telefon.
Fără să stea pe gânduri, pompierul a sărit în mașină și a alergat către gospodăria vecinilor. Când a ajuns, tatăl său reușise deja să-l scoată pe bărbat din fântână, dar acesta nu mai respira. Sebastian și-a dat seama imediat că e vorba de un stop cardio-respirator.
Cursa contra secundelor
Singur, cu mâinile tremurând de adrenalină, Sebi a început manevrele de resuscitare. Știa ce are de făcut.
Minutele se scurgeau greu, iar fiecare compresie pe piept era o speranță în plus. „Am făcut tot ce am știut ca să-l pot ajuta. Totul s-a întâmplat foarte repede”, povestește el.
Între timp, echipajele de intervenție fuseseră anunțate și se aflau pe drum. Când au ajuns colegii săi de la ISU Cluj și echipa SMURD, Sebastian nu s-a oprit nicio clipă. A continuat masajul cardiac până la sosirea medicului. După aproape zece minute de efort continuu, inima bărbatului a început din nou să bată.
Un erou fără uniformă
„Nu am încă o experiență foarte mare, dar mi-am adus aminte de prima intervenție la un pacient în stop. Colegul meu, Ciprian Iconar, mi-a spus atunci că pot reuși. Parcă-i auzeam vocea în minte”, spune pompierul.
Bărbatul salvat a fost stabilizat la fața locului și transportat la spital, cu șanse reale de recuperare. După câteva ore, Sebi a primit un telefon de la sora victimei: „Mi-a zis că e bine, că merge spre bine. Atunci am știut că totul a meritat.”
Un om simplu, cu reflexe de erou
În sat, oamenii vorbesc acum despre „pompierul care a adus viața înapoi”. El, însă, rămâne modest. „Mă bucur că am făcut un bine. Asta e meseria noastră, să fim acolo când e nevoie, chiar și fără sirenă.”
Lasă un răspuns