În fiecare zi, pe plajele de la Saturn – Venus, poate fi văzut un salvamar care adună ambalaje refolosibile. Povestea salvamarului care adună peturi.
După ce se ocupă de turiștii care nu prea îl respectă, Nea Petrică se apucă de căutat prin tomberoane. Și o face cu atâta zel, încât la finalul zilei adună câțiva saci cu peturi refolosibile.
”Decât să le aruncăm mai bine i le dăm lui domn Petrică. Nu supără pe nimeni. Și noi am făcut asta la început dar acum nu mai facem. De adunat sunt ușor de adunat, dar de vândut mai greu. E greu sa le duci la Mangalia sau Eforie Nord, acolo unde sunt marile magazine care au aparatele de colectare. Apoi, aceste aparate ba merg, ba nu merg. Înseamnă să stai toată ziua acolo”, ne povestește un băiat de la o terasă aflată chiar pe plajă.
Nea Petrică nu se lasă descurajat
În schimb, Nea Petrică nu se lasă descurajat. E cam roșu la față, semn că după program mai trage câte un ”cocârț”.
Toată ziua ba pe plajă, ba pe apă la bordul unui caiac, Nea Petrică fluieră de zor după turiștii care se aventurează în larg.
”Ziua nu. Nu e voie. Lucrăm cu oamenii, și oamenii sunt dificili. De ce le spui să nu intre în apă, ei intră. Au murit oameni și în Neptun și în Eforie Nord că nu au ascultat de sfaturile noastre. Acum, marea s-a mai liniștit”.
Despre ambalajele refolosibile, Nea Petrică spune că adună în fiecare zi o mică avere. Face din ambalaje, cam de trei ori salariul lui lunar, pe care îl primește pentru activitatea de salvamar.
”Adun în fiecare zi câteva sute de peturi și sticle. Nu le las să le ducă firma de salubritate. Nu fur și nu dau în cap la nimeni. Sunt zile bune și zile mai puțin bune. De regulă adun vreo 400 – 500 de ambalaje. Asta înseamnă, zilnic,vreo 250 de lei. Au fost și zile mai bune, cu vreo 600 de lei, dar este greu să le transporți. Eu am mașină și seara la duc la Mangalia. Ar însemna să stau toată ziua să fac numai asta”, ne-a spus Nea Petrică.
Lasă un răspuns