La puțini kilometri de Cluj Napoca, la Feleacu, preotul Sabin Făgăraș are propria plantație de kiwi, de unde, anual, adună cantități mari din prețiosul fruct tropical.
Clima din Transilvania, din ultimii ani, cu veri foarte călduroase și aride, și cu ierni blânde cu temperaturi peste zero grade, este ideală pentru culturile de kiwi.
Preotul Făgăraș cultivă acești arbuști exotici chiar în curtea mănăstirii. A început cu câțiva arbori, care au produs sute de fructe. Acum a trecut la o adevăvrată livadă.
“Le-am primit din Italia, acum 15 ani, de la nişte prieteni. Puieţi micuţi în ghivece. Au crescut şi sunt aşa cum le vedeţi acum. La toamnă, când vine bruma, încep să cadă frunzele şi atunci se strâng”, spune Sabin Fagaraş, preot.
Kiwi se cultivă ca și vița de vie
La cei 73 de ani ai săi, preotul Sabin Făgăraș cunoaște toate secretete cultivării acestui fruct exotic.
Pentru a aflat mai multe, preotul Făgăraș a studiat mult, chiar și în Italia, acolo ukiwi este cultivat de mai mult timp.
”Cultivarea kiwi este similară, din punct de vedere tehnologic, cu viticultura. De fapt, în Italia, plantele de kiwi se întind pe spaliere, așa cum faci cu vița de vie. Ramurile au nevoie să se întindă. Ca să extind cultura mai pun la câte o ramură un săculeț cu mușchi, care ține umezeală și permite să se formeze o rădăcină. Primăvara trebuie curățate, tunse, exact cum faci cu vița de vie. În Italia am văzut că la rădăcina tufelor picura mereu apa. Kiwi este o cultură la care-i place umiditatea. Anul acesta, a plouat la Feleacu și nu am avut nevoie să le pun apă. Dacă e mai secetos le pun câte o găleată de apă”, explică preotul Făgăraș.
Fructele nu sunt bune de consum după ce au fost culese
Pentru cei care nu știu, fructele de kiwi nu sunt bune de mâncat, după ce au fost culese. Ele trebuie lăsate o perioadă mai lungă, ca și perele, într-o zonă mai uscată, pentru a se înmuia.
”Acum fructele sunt tari, o să le lăsăm așa cum se procedează cu perele să se înmoaie și atunci vor fi bune de mâncat. Părintele Făgăraș vrea să creeze o adevărată oază exotică în mijlocul livezii țărănești. Aș vrea să mai aduc din Italia și fructul roșu, cu o dulceață aparte, kaki. M-am gândit că Milano are oarecum aceeași climă ca la noi, adică iernile sunt cu zăpadă e posibil să reziste și pomii de kaki”, mai explică preotul Făgăraș.
Lasă un răspuns