O investigație de proporții a Direcției Naționale Anticorupție zguduie piața transportului alternativ din România. Procurorii au declanșat urmărirea penală și au impus măsuri restrictive împotriva administratorilor mai multor firme de ride-sharing, suspectați că ar fi construit un mecanism amplu de evaziune fiscală, prin care bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu peste 21 de milioane de lei.
Ancheta vizează activitatea unor societăți comerciale din domeniul transportului alternativ de persoane, acuzate că, timp de mai mulți ani, ar fi evitat plata taxelor și contribuțiilor salariale prin plata „la negru” a șoferilor colaboratori. În centrul dosarului se află un administrator de firme, față de care procurorii DNA au pus în mișcare acțiunea penală și au dispus măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 16 decembrie 2025.
Salarii ascunse și evaziune fiscală
Potrivit procurorilor, în perioada ianuarie 2022 – iunie 2025, administratorul cercetat, împreună cu alți trei suspecți, ar fi pus la punct un sistem prin care sursa impozabilă era disimulată. Mai exact, șoferii care activau pe platformele de ride-sharing ar fi fost plătiți parțial sau integral în afara circuitului legal, fără ca sumele să fie înregistrate în contabilitate sau declarate autorităților fiscale.
Anchetatorii susțin că aceste practici au permis evitarea plății impozitelor pe salarii, a contribuțiilor sociale obligatorii și a contribuției asigurătorii de muncă. Prejudiciul estimat adus bugetului de stat se ridică la 21.190.655 de lei, sumă care reflectă amploarea mecanismului pus în aplicare.
9 firme, 1000 de șoferi și doar câteva sute de angajați
Investigația DNA scoate la iveală o discrepanță majoră între situația reală și cea oficial declarată. În perioada 2022–2025, sub coordonarea administratorilor vizați, ar fi fost înființate nouă societăți comerciale care colaborau cu aproximativ 1.000 de șoferi activi pe platformele de ride-sharing. Cu toate acestea, doar o parte dintre aceștia figurau ca angajați cu forme legale.
Într-un caz concret, o firmă avea înregistrate oficial doar 193 de contracte de muncă, deși peste 1.000 de șoferi desfășurau activități în mod constant prin intermediul platformelor digitale. Diferența ar fi fost acoperită prin plăți nedeclarate și lipsa raportărilor fiscale corespunzătoare.
Pe durata controlului judiciar, administratorul cercetat trebuie să respecte o serie de obligații stricte, inclusiv să se prezinte la chemările organelor judiciare, să nu părăsească țara fără acordul procurorilor DNA și să nu ia legătura cu alte persoane implicate în dosar. DNA avertizează că nerespectarea acestor condiții poate duce la măsuri mai severe, precum arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.
Instituția subliniază că aceste demersuri sunt etape procedurale prevăzute de lege și nu aduc atingere prezumției de nevinovăție a persoanelor cercetate, ancheta fiind în plină desfășurare.
Lasă un răspuns